joi, 17 decembrie 2009

Cea mai tare poză


Am găsit-o pe twitter la Vali Bărbulescu. Superb.

miercuri, 9 decembrie 2009

14 questions

Tot timpul noi femeile suntem cele care nu ştiu ce vor. Voi bărbaţii sunteţi mereu ăia şmecheri, în fiecare dintre voi zace un erou ce poate face orice. A da? Şi atunci de ce sunt torturată cu atâtea contradicţii zi de zi. Eu, care mereu iau decizii rapid şi nu încurc existenţa nimănui cu dileme care de fapt nu există. Primsc dedicaţie:

If I changed your plans, why do you stick to the same hysterical shit?
If I'm the perfect distraction, why are you still focused on nothing?
If I took your idea of everything you wanted to have, why don't you want to have me, not just as a visitor?
If I'm the thing that's missing, why don't you say yes?
If it's the end of the first beginning, why does the beginning not end?
If I'm a rare friend, why don't I deserve a simple truth?
If you never want to lose me, why do you throw me away?
If you don't want to be without me ever again, why don't you want to be with me?
If I'm the BEST thing, why is a piece of shit better then me?
If you need me there always, why does it never start?
If I'm a happy ever after, why won't we never be together?
If I comfort you with my smile, you don't you want to see my smile?
If I'm the beginning and end of every chapter, why don't I appear on any page of the book?
If you are undeniably happy with me next to you, why do you push me away?
If it's always, why is it actually never?

luni, 7 decembrie 2009

Ultimele precizări

Deci, ce cred eu despre tot şi voi vă încăpătânaţi să nu înţelegeţi:
1. Nu sunt bani în România şi niciun candidat nu are cum să îi producă.
2. Liberali îşi dovedesc azi prin declaraţia lui Tăriceanu, încă o dată, statutul de târfe politice.
3. Nu este logic să votezi pentru Geoană de dragul Crinului imperial şi imaculat, care la rândul lui candidează pentru Patriciu.
4. Într-o ţară normală, Vântu ar fi fost la pârnaie. Orice simplă asociere cu aşa un personaj este doar jenantă. Dar să vezi în aceeaşi zi două minciuni şi să consideri că presa trebuie să investigheze cine e mincinosul e o dovadă de imbecilitate.
5. Ciuhandu a vândut centrul ţiganilor şi opţiunile timişorenilor corciturii politice, aşa că nu cred că merită băgat în seamă.
6. Doctinele în România nu există.
7. PSD sfidează în continuare inteligenţa tuturor declarând că ei au câştigat.
8. Geoană se chinuie atât de mult să îl imite pe Obama încât orice observator cu ochi fin îl vede ca pe un simplu clovn.
9. În Republica Moldova nu a avut loc nicio fraudă. E simplu, oamenii nu vor nimic roşu şi vâd în Băsescu un om cu oarece sânge în instalaţie, dat fiind faptul că ei speră în unire.
10. Se poate ca românii din Occident nu au văzut guvernul incompetent din ultimul an, dar trebuie avut în vedere că unii au deja şi altă mentalitate.
11. Politicienii noştri vor continua să se certe şi să facă scandaluri pentru foarte mulţi ani de acum înainte, o au în sânge.
12. Am senzaţia că Johannis a avut un status asemănător cu al iepurilor de la cursele de atletism.
13. Polarizarea pe regiuni ar trebui să dea foarte mult de gândit în privinaţa valorilor morale ale electoratului. Mai concret: Clujul se vede şi din tren că este o regiune dezvoltată dpdv economic, ceea ce nu pot spune de oraşele din Oltenia, Muntenia şi Moldova.
Şi în încheiere, cu intonaţie a la Jim Carrey: LOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOSERS.

joi, 3 decembrie 2009

Diavolu şi Saddam

Nu mai vroiam să scriu despre alegeri, dar. Tot scandalul asta cu Vântu m-a făcut să zâmbesc şi sper să vă pot face şi pe voi. Mi-a amintit de un film drag, South Park: The Movie. În rolul Diavolului, Geoană. În rolul lui Saddam, Vântu. Ştii că e malefic, dar tot de duci la el. Prietenii ştiu de ce.

marți, 1 decembrie 2009

Fantoma lui Corneliu Coposu strikes again

Politicienii nostri recurg la predecesorii lor morti pentru a convinge prostimea sa ii voteze. Si din cauza valorii simbolice, dar si pentru ca mortii, in mod convenabil, nu pot vorbi, comenta, riposta. Prima oara cand am auzit despre fantoma lui Coposu a fost cand eram foarte mica. Dar si atunci (io eram desteapta de mica) stiam ca Tapu, aka Constantinescu, mintea ca in biserica i s-a aratat spiritul taranistului. Romanii l-au votat si a fost cea mai nasoala guvernare dpdv economic.
Astazi, politicienii contemporani se folosesc din nou de numele lui Coposu. Care circa ar legitima alianta cu PSD. Trecand peste decenta de a nu invoca oameni morti cand e vorba de rahat, chiar cred ca cineva va crede o asemenea imensitate? In primul rand, PNTCD nu exista. Maniu, daca s-ar naste din nou, nu ar fi in PNTCD-ul de azi, care e doar o sleata ahtiata dupa ciolan, care mai supravietuieste aici pe la Timisoara.
Azi am fost mandra ca sunt din acest oras. PSD-istii si PNL-istii, cu micile si neinsemnatele partide care mai ciugulesc pe langa ele, au venit la Timisoara cu tupeu. Vorbesc despre Revolutie ca si cum vorbesc despre masini, bani. Uita ca atunci au murit oameni, care probabil ar fi considerat ca mai bine traiesc decat sa iasa in strada pentru un viitor politic de cacat. Da, cacat este cuvantul care defineste tot ce se intampla la guvernarea tarii, in Parlament si in justitie. Au venit si au crezut ca timisorenii sunt prosti si pot fi usor manipulati de ziua nationala. Ca o mica paranteza, comunismul poate fi mai usor asociat unei oligarhii, pentru ca nu tot ce era rau decidea cizmarul, mai era si o nomenclatura (vezi cartea Ferma animalelor). Asta ca precizare pentru colegii deontologi. Mesajul oamenilor a fost clar: Timisoara nu face parte din regiunile fomiste ale tarii, care voteaza PSD doar pentru ca, pe principii robinhoodiene, impart veniturile intre judete. Aici a inceput Revolutia si oamenii nu au uitat. Sunt sceptica in privinta rezultatului pe tara, probabil ca romanii imi vor arata din nou ca sunt dobitoci. Dar imi ramane satisfactia ca traiesc intr-un oras care nu isi lasa trecutul recent imbalsamat cu scuipinol.

sâmbătă, 28 noiembrie 2009

Legături bolnăvicioase

Cred că din când în când e bine să ne reamintim de melodii şi filme. Iniţial filmul nu mi-a plăcut deloc. Nu înseamnă că îmi place nici acum, dar că l-am reconsiderat. Pornesc de la un gând care a fost cândva o premisa a vieţii mele, dar care acum nu ştiu dacă mai este, nu mai este, dacă va mai fi vreodată, dacă mai contează sau dacă a avut vreodată valoare: dacă iubeşti cu adevărat pe cineva, durerea provocată de dezamăgire, în speţă trădare, e prea mare ca să poţi ierta, pentru că astfel rămâne acolo şi pur şi simplu te va omorî. Deci, asta face şi fetiţa simplă de la sat din film. Ceea ce ne arată că oamenii sunt nişte gunoaie. Aleg egoismul, penibilul, lipsa demnităţii, bocetele, târâtul în genunchi, scandalurile, isteriile în dauna iubirii reale, puternice şi necondiţionate. Cel mai frumos personaj al filmului iese învins şi forţa mesajului stă tocmai în faptul că nici măcar pentru o clipă nu a avut posibilitatea de a alege să încerce să câştige.

joi, 26 noiembrie 2009

Me on politics

N-am vrut să ating subiectul, dar discuţiile de la seminarii mă calcă deja pe nervi. Naivitate e mult spus în anumite cazuri. Multă lume nu realizează că istoria ne oferă multe exemple prin care se confirmă că oligarhia a fost mai rea decât dictatura. Mă exasperează adulaţia asta naivă pentru Crin, despre care nu pot spune nici măcar proverbul cu floricica ce nu aduce primăvara. Alianţa dintre galbenii şi roşii e o alianţă pentru ciolan. Iar albul imaculat al crinului imperial, pe lângă faptul că, realistic vorbind nu poate exista, nu poate opri aşa ceva.
Apoi cu Parlamentul. Cum ar zice Badea şi colegii mei deontologi, această instituţie supremă a democraţiei. Ei bine, majoritatea legilor în România au venit din partea Guvernului, prin ordonanţe. Aşa că mi se pare perfect logic să facem economie la camera de adormiţi şi absenţi. Vai, dar Uniunea Europeană. U.E. s-a născut ca un organism economic ce a căpătat şi alte valenţe, însă scopul şi anume banul, nu s-a modificat. Am discernământul necesar să iau ce e bine şi rău de la Uniune. Iar corectitudinea politică şi impunerea globalizatoare a unor modele de stat, precum Parlamentul bicameral, sunt doar bullshituri. Doar pentru că pe la englezi funcţionează de secole nu-l face perfect. Apoi, tot de U.E. ne sunt impuse o grămadă de legi. Dar ştiu că e mai simplu sa fii visător, să spui că vrei să fii jurnalist şi să înghiţi găluşte morale, altfel servite de la cei mai imorali şi abjecţi oameni.
Deci eu am votat cu Băsescu, după cum probabil v-aţi dat seama. Nu îmi place în mod deosebit. Dar de când au apărut vertebratele pe această planetă, animalele ce au trăit în grupuri au avut lideri. Geoană şi Antonescu nu numai că nu sunt, dar sunt şi papagali. Până la urmă cineva trebuie să aibă o funcţie supremă. Şi acela care o are trebuie să aibă şi mână de fier, şi gură spurcată. Nu poţi face ordine fără cojones. Sigur că nu o să fie bine nici cu Băsescu, mai ales că oamenii din partidul lui nu sunt capabili să formeze un Guvern. Dar e România, şi prefer s-o văd condusă de la Golden Blitz de un om care rezistă la mult alcool decât de la biroul lui Patriciu sau din baronatele locale PSD-iste de nişte marionete ce se îmbată cu apă rece sau doar cu aer. Sper că articolul lui Tolotan va lumina minţile unora şi nu va ieşi Geoană. Ca să vedeţi atunci, deontologilor, cum ne ducem dracu.

marți, 24 noiembrie 2009

Şi va mai trece un an

Sunt în comitetul de organizare al banchetului mare, cursului festiv şi virtualului banchet mic de la Jurna, promoţia 2007-2010. Oarecum viaţa mea se confundă şi scufundă în personajul din "The wedding planner". Aşadar, rog pe cei care ajung pe această pagină să lase la comentarii eventuale sugestii de local pentru circa 100 persoane, cu bufet suedez. Caur recomandari din proprie experienţă şi mulţumesc prin recunoştinţă veşnică.

miercuri, 18 noiembrie 2009

Sfârşitul

Am auzit de isteria şi succesul filmului 2012. Nu l-am văzut, nu vreau, nu ştiu câtuşi de puţin despre ce e vorba. Necesar şi suficient ca să pot spune că e un bullshit prin atracţia bolnavă pe care o manifestă asupra oamenilor de asemenea bolnavi. Dragii mei, nu o sa murim. Cum spunea Sartre, suntem condamnaţi să trăim. Da, vom ajunge şi noi pensionari, o să avem toate "boalele", o să devenim sclavii copiilor noştri ce ne vor dori ca dădace/dădaci, plătitori de facturi şi mergători la piaţă. O să intrăm în câmpul muncii. Va trebui să muncim. O viaţă. Să stăm noaptea alături de copii la primele colici, să suportăm rubedenii la nuntă. Nu avem de ales, va trebui să facem alegeri. Să suportăm şi campanii electorale. Să luptăm şi atunci când suntem absolut convinşi că nu avem puterea să o mai facem. Să suportăm întâlnirile cu foşti colegi, cu cariere şi vieţi mult mai interesante decât ale noastre, care ne vor zâmbi compătinitor. "Şi, tu când te măriţi?".
Sau, în caz că aveţi alte informaţii, anunţaţi-mă şi pe mine. Dacă mai sunt doar trei ani, să las facultatea, să mă angajez la solar şi să ne petrecem timpul care a mai rămas în acelaşi oraş.

luni, 16 noiembrie 2009

Lucrul pe care încă nu au reuşit să mi-l smulgă

Neoane aprinse şi profa de română la catedră. Ora de română. Sunt în clasa a 10-a, adică în urmă cu 5 ani. A trecut atât de mult timp şi îmi pun de ceva vreme întrebarea dacă mi-am schimbat convingerile de la vârsta aceea. De când mă înghesuiam zilnic în 33 de dimineaţă, ajungeam în clasă şi mă aşezam pe calorifer. De când nu ştiam ce e dragostea, deşi urma să aflu răspunsul peste puţin timp, dar nu ştiam nici ce e ura. De fapt ştiam ce e ura, de la TV, însă acum ştiu ce e ura gratuită, pe care o simţi pe pielea ta.
Aveam de scris o argumentaţie pro sau contra unui citat. Îl studiam pe Camil Petrescu, "Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război". Citatul vine firesc:"O iubire mare e mai curând un proces de autosugestie". Şi fata ce lua premiul întâi argumenta că nu. Fata pentru care fiecare zi semăna cu cealaltă, şcoală-acasă-teme-TV-muzică. Şi care nu se plângea de asta. Fata ce vine astăzi înjurând cu 43 de la facultatea unde are bursă, dar nu o primeşte la timp, nu mai ştie însă ce argumente aducea. Îmi amintesc doar ca era categoric NU. Fata ce îşi face licenţa şi se refugiază pe ecranul monitorului nu mai ştie ce credea atunci. Ştiu doar că mai cred şi astăzi. Mă întreb însă pentru cât timp.
Poate pentru că ştiu că oamenii greşesc în egoismul lor, crezând că pot să îşi stabilească ei dacă iubesc, pe cine, când, cum şi mai ales, până când. Deşi e improbabil ca la 16 ani să fi adus argumentul acesta. Eram mai simplă atunci în gândire, şi totuşi mai profundă. Nu mai îmi amintesc ce scriam atunci, deşi mă străduiesc. Ceea ce nu înţeleg e de ce oamenii cred asta. De fapt, poate nici măcar într-atât. De ce cred că eu pot să îmi stabilesc singură să nu-mi pese şi probabil într-o zi să eşuez într-o căsătorie din interes care să îmi acorde o existenţă facilă. Nimeni nu m-a întrebat însă dacă vreau o viaţă uşoară. Dacă vreau să fiu doar un parazit ce face umbra pământului degeaba.
Vreau să-mi trăiesc viaţa altfel. Şi la 16 ani nu ştiam că va fi cazul să ma confrunt cu idei absurde. Nici la 17, nici la 18, nici la 19, nici la 20. Şi dacă oamenii reuşesc să îţi ia dragostea, mă tem, oare într-un final, vor reuşi să îmi ia şi convingerile?
"Dacă pozele ar vorbi, amintirile ar fi vii, Am ştii iar ce gândeam când eram copii. Probabil poza mea din ramă mi-ar şopti: ştii, nu eşti ceea ce îmi doream să fii".

vineri, 13 noiembrie 2009

No rules/No rulz

Cand mi-am facut blog am stabilit o singura regula pe care sa nu o incalc niciodata: sa nu pun poze cu mine pe blog. Totusi, viata presupune si sa incalcam regulile pe care ni le fixam noi singuri.

joi, 12 noiembrie 2009

Citat. Al meu

Nu astepta sa nu vina preatarziul pentru ca vine mereu neasteptat.

sâmbătă, 7 noiembrie 2009

.

Si te-ai dus, dulce minune,
S-a murit iubirea noastra.
Floare-albastra! floare-albastra!...
Totusi este trist în lume!



Blogul meu se inchide astazi pe perioada nelimitata.

marți, 3 noiembrie 2009

Motive de a face copii

Link

Mă extind

Azi mi-am făcut cont pe twitter. Pare interesant. Aşadar, am 4 ani şi puţin de messenger, 3 ani şi ceva de hi5, 1 an de blog, 3 luni de facebook şi o zi de twitter. Şi încă mai fac faţă. Eu zic că nu-i rău.

joi, 29 octombrie 2009

La secretariat

Am fost azi să îmi iau o adeverinţă. Redau cu acurateţe discuţia filosofică înaltă.
Eo:"Sunt anul trei, am nevoie de o adeverinţă pentru medicul de familie".
El:"Ai carnetul de student la tine?"
Eo:"Nu, îl am în clasă, mă duc să îl iau?"
El:"Nu. Cum te cheamă?"
Eo:"Deliu".
El:"Pentru ce îţi trebuie adeverinţa?"
Eo:"Să rezulte că sunt studentă."
El(vizibil iritat):"Dar pentru ce îţi trebuie?"
Eo:"Pentru medicul de familie".
DOOOOOOOOOOH

Nu cumpăra blană de BSB

Se poartă în draci vestuţele de blaniţă iarna aceasta. Azi, dacă tot am mers până în centru, am intrat şi eu pe la magazine să văd ce mai au. Intru şi la BSB, încep să studiez marfa de amorul artei. Ajung la nişte vestuţe, frumoase, dar scumpe (aproximativ 900 RON). Ceea ce m-a înfiorat însă a fost altă informaţie de pe etichetă. 100% blană de iepure. Am fost aşa de scârbită încât nu mai calc în magayinul lor până la primăvară, să fiu sigură ca dispar hainele. Şi dacă văd pe cineva cu blăniţă de gen, o să îi spun cu tupeu şi nesimţire să îşi dea foc cu ea cu tot.
Tot mai bune blăniţele de la Stradivarius, ecologice desigur.

luni, 26 octombrie 2009

joi, 22 octombrie 2009

Exagerarea biciclistă

Deja mi se pare că se insistă cam prea mult cu pistele de biciclete. Nu am nimic cu bicicliştii, e foarte sănătos, nu poluează, ajungi uşor şi lista poate continua. Dar în condiţiile actuale necirculabile de la noi, nu e realist să ceri cu atâta ardoare piste. Cele delimitate în Calea Şagului sunt mai mult decât penibile. Edilii trebuie să rezolve traficul de doi bani din oraş, iar abia apoi cred că se poate vorbi de piste decente pentru biciclişti. În plus, unii vârstnici circulă total aiurea: nu aşteaptă la semafor, aproape calcă pietonii (vorbesc din experienţă proprie). Probabil că nu se consideră vehicule. Se poate să greşesc, dar mare parte mai mult încurcă circulaţia şi pot provoca chiar accidente. Mai potrivit ar fi să încerce mai mult varianta parcurilor pentru moment.
Btw, ideea de campania cu revoluţia e pur şi simplu idioată. Doar pentru că ceva se întâmplă în acest oraş nu transformă faptul respectiv într-o revoluţie. Şi dacă tot e Eco-Club, le-aş da eu nişte sugestii care merită cel puţin la fel de multă insistenţă:
1. Parcuri, îndeosebi cel al Copiilor. Ştiu că devine o obsesie la mine, dar mi se pare mai important decât nişte piste pentru care oricum nu e loc.
2. Ceva acţiuni legate de curăţenie, că unele cartiere şi pieţe sunt mizerabile.
3. Campanie de bun-simţ pentru cei care scuipă pe stradă. Eu una sunt deja exasperată când văd aşa ceva.

marți, 20 octombrie 2009

Dileme existenţiale

Eu ştiu că Badea e un cretin. Ştiu asta de foarte multă vreme. Blogul lui poate concura cu groapa de la Parţa. Şi totuşi, uneori mă uit la emisiune. În vara care tocmai a trecut, am ajuns să mă uit zilnic la emisiune. Săptămâna aceasta m-a enervat mai mult decât de obicei. Nu ştiu de ce mă mai uit la emisiune. Bine, de fapt ştiu. Mă uit pentru că mă amuză felul în care se prosteşte. E un show-man foarte bun.
În marea asta de incertitudine, sunt singură de un lucru. Cred că Badea nu conştientizează că reacţia e posibilă şi în sensul acesta. Pe sistemul "nu-l mai suport pe ăsta şi vreau să îi distrug viaţa", eu o să votez cu Băsescu.

joi, 15 octombrie 2009

Mi-au luat şi gimnastica

După cum probabil nu ştiţi, a început Campionatul Mondial de Gimnastică Artistică. Primele două zile au fost dedicate calificărilor. Din acest motiv, nu m-am mirat foarte tare că nu găseam transmisia la TV. Ca să aflu azi că cei care transmit competiţia sunt Digisport. Bun, înţeleg că aţi pus laba pe fotbal care e un izvor de bani. Dar DE CE DRACU nu se dă un concurs de gimnastica asa important pe TVR 1? Sau 2, sau 3, sau Cultural sau oricare dintre cele 100 de posturi publice. De ce plătesc abonament, că oricum emisiunile sunt jenant de prost făcute, aşa că sportul şi ceva ştiri e cam tot ce îmi rămâne. Sigur că acest lucru nu va fi mediatizat, pentru că gimnastică nu interesează pe nimeni. Cu excepţia situaţiilor când fetele ies în cluburi. Nu înaintea competiţiilor, precum curvarul ordinar mutu, ci aşa, de câteva ori. Atunci toţi comentează. Eu vreau să văd Campionatul acesta, eu susţin echipele noastre de gimnastică, eu iubesc acest sport. Vreau să văd. Acum trebuie să încerc pe net sau să mă milogesc de alţii să pot să văd competiţia. Foarte mişto.

marți, 13 octombrie 2009

În sfârşit

Nu mă aşteptam ca cineva, prea curând, în ţara asta, să spune că se simtă jignit/ă de faptul că se află într-o emisiune alături de manelişti infecţi. Bravo Maria Dinulescu. Fetele ca ea (talentate, deştepte, frumoase şi ne-fufe) ar trebui să fie un exemplu pentru adolescente, nu capre spoite de machiaj cum e vandici, nu prostituate ca monica columbeanu. Am găsit linkul pe Facebook şi cred că merită popularizat. Aşa că, daţi mai departe.

duminică, 11 octombrie 2009

Femeile sunt proaste

Deşi sunt fată, trebuie să recunosc. De la prea multe reviste gen Cosmopolitan, de la prea multe seriale gen Totul despre sex. De la prea puţine cărţi reale citite. "11 minute" nu se pune (nu înţeleg de ce a avut cartea atât de mult succes, în condiţiile în care Coelho are alte cârţi mult mai profunde ). De la prea multe telenovele cu fetiţe isterice. De multe ori am considerat că prieteniile cu băieţi au mai multe lucruri de oferit. Dar niciodată nu am crezut că 80% din femei preferă o îngheţaţă în locul sexului. Gâsculiţele mele, mergeţi la ginecolog, mergeţi la psiholog, aşteptaţi să găsiţi un partener de care să fiţi realmente atrase. Sau, pe reţeta din South Park, găsiţi-vă clitorisul.

marți, 6 octombrie 2009

Gone with the wind

A plecat. Nu o mai vezi nici la televizor, nu mai e in reviste. Acum un an, cine ar fi zis ca vei scapa de ea. Teroarea ta, cea care te facea sa tremuri de nervi. Cu pletele ei inselatoare, cu ochii ei albastri. Eu aveam senzatia ca de asta nu vom scapa prea repede. Dar iata ca totusi unele pseudo-vedete isi pierd celebritatea repede. Mai exista speranta. Deci, va invit sa pastram in suflet amintirea vremurilor ei de glorie:

miercuri, 30 septembrie 2009

M-am saturat de RATT

Acum ceva saptamani, am citit cum Grindeanu le-a atras atentia celor de la RATT ca nu e normal ca pe rutele interne sa circule doar autobuze preistorice. In speta, se referea si la 43. Bininteles ca facultatea a reinceput, autobuzele nu au fost schimbate, iar dimineata traiesc aceeasi experienta de sardina in conserva. Cand am ore de la 8 sau 9 si 40 min, e ingrozitor. Ca sa nu mai zic ca azi dimineata la 7 au venit destul de rar, fiind mult mai multa lume in statie decat de obicei, chiar si pentru aceasta perioada.
De aici, pot trage doua concluzii: Daca un numar poate fi cosmarul vietii tale, al meu cu siguranta e 43. 2. Anormalitatile si enormitatile din orasul nostru au sanse de remediere doar daca vreun ales are drum printr-un anumit loc. Daca nu, niciodata instituia responsabila nu va afla. Pe langa aura de mister, si daca sortii surad si trece careva pe undeva, apare un articol, situatia ramane la fel.
Doamne, cat imi doresc sa se faca si la noi transport public privat, ca sa va vad cum dati faliment. In chinuri.

duminică, 27 septembrie 2009

Antena 3 şi atât

Citeam azi o ştire. Până când am ajuns la ultima propoziţie. E posibilă mai multă penibilitate? Eu chiar vreau să ştiu, pentru că anteniştii sunt un exemplu pentru noi toţi. Ei ne învaţă că în viaţă (facem şi rime) nu există limite. Şi dacă îţi pui ceva în cap, imposibilul devine posibil.
Îi dau pe zi ce trece din ce în ce mai multă dreptate lui Huidu. Puteţi găsi articolele la el pe blog, luaţi din blogroll-ul meu.

miercuri, 23 septembrie 2009

Circulaţie a la micul Paris în mica Vienă

Draga noastră comisie de circulaţie a mai avut o idee genială, spre ghinionul nostru. Având probabil prea multă vopsea pe stoc, au făcut în Calea Şagului o bandă pentru biciclişti şi una pentru mijloacele de transport în comun şi taxiuri. Foarte mişto, dacă nu iei în calcul că banda destinată bicicletelor este foarte subţire. Practic, oamenii sunt invitaţi să se frece de maşinile parcate pe marginea drumului. Ceea ce e bine pentru ambele părţi. Maşinile vor fi lustruite, iar oamenii care nu ştiu să meargă pe bicicletă vor putea să se sprijine când nu îşi pot menţine echilibrul. Apoi, Calea Şagului nici nu e a treia arteră invadată de tiruri de la noi. Şi spre deosebire de surorile mai mari, Lugojului şi Aradului, nu a primit de părinţi nicio promisiune de însurătoare cu o şosea de centură care să îi facă viaţa mai uşoară. Cel puţin nu prea curând, aşa că va rămâne fată bătrână. În practică, şoferii ignoră segregarea benzilor.
Nu ştiu ce fel de oamenii stabilesc regulile acestea în Timişoara, dar cred că au nevoie de un examen psihiatric urgent. Nu fac decât să încurce şi mai mult circulaţia. Sigur, nu exclud varianta ca toate benzile acestea separate, limitatoare, semafoare, sensuri unice să existe doar pentru ca autorităţile să se poată disculpa că au loc accidente. Şoferii sunt de vină pentru că nu respectă regulile, nicidecum cei care ne conduc şi nu contruiesc drumuri. Timişoara începe să fie o replică a Bucureştiului în ceea ce priveşte traficul. Nu cred că e foarte aberant ca cei ce nu fac drumuri şi impun reglementări idioate să fie acuzaţi de crimă, pentru accidentele ce au avut loc şi vor avea loc. În acest oraş toată lumea conduce stresată, traficul e un haos, iar să fii pieten e echivalent cu a înfăptui una din muncile lui Hercule. Şi by the way, lumea din Iaşi mă întreba dacă eşti călcat pe trecerea de pietoni aici. Reputaţie beton.

luni, 21 septembrie 2009

Uneori, aşchia mai sare departe de trunchi

Mama se uita la o emisiune de doi bani cu loredana chivu. Mama crede povestea ei lacrimogenă, mama spune că fata nu e proastă. Mama chiar o admiră. Stau şi mă întreb dacă mama şi-ar dori să fiu şi eu o gâscă. Un lucru e clar, mama nu şi-a transmis multe însuşiri copilului aka je. E bine.

vineri, 18 septembrie 2009

Veni, vidi, vici

Am ajuns acasa de la Iasi de doua zile, dar nu am postat din cauza oboselii psihice acumulate. Am zacut intr-un cuib de vipere imbibat de muzica populara, barfe si multa prostie. Asa ca faptul ca am supravietuit ma face sa imi pun problema daca nu cumva sunt nemuritoare. But enough about me, sa vorbim despre Orasul celor sapte coline. Povestea ar fi lunga, dar prietenii vor sti de ce.
Mi-au placut multe lucruri la Iasi, desi nu am putut sa il vizitez. Tot ce am vazut, am vazut din masina, in drumul dintre casa mirelui aka varumiu, casa miresei, nasi, stare civila, biserica, restaurant si clubul unde am dus mireasa furata. La care s-a adaugat o iesire pe fuga cu alta verisoara, cu care am fost la Iulius Mall si care mi-a mai aratat cat s-a putut caminele si ceva cladiri ale universitatilor. Intr-adevar, in Iasi nu exista atat de multe cladiri istorice frumoasa ca la Timisoara, dar asta e, tatarii nu prea au adus cu ei idei din domeniul arhitecturii. Nici nu au atat de multe parcuri. Dar au o casa a casatoriilor normala, nu construita pe acoperisul unui mall (nu vreau sa jignesc oamenii care s-au casatorit acolo, nu e vina lor, dar pentru mine, asta reprezinta kitsch-ul suprem). Aproape toate semafoarele au cronometru. Au si trasnport public privat, iar pretul unui bilet de o calatorie pe autobuzul 121 este de 1,5 RON. In fiecare sambata si duminica doua strazi sunt inchise ca sa poata lumea sa se dea cu bicicleta, rolele sau skate-ul. Au biserici foarte frumoase, desi putin cam multe dupa parerea mea. Au doua mall-uri. In tren am aflat ca s-ar fi deschis un al treilea la Cluj, dar e informatie neverificata. Se pare ca la noi deocamata ramane monopol. Universitatea de Medicina are o cladire proaspta renovata. Au in campus multe camine, mult mai mari decat cele de la noi, inclusiv camine separate pentru studentii straini. Biblioteca lor judeteana e intr-o cladire care chiar are aspectul unei asemenea institutii. Gara arata foarte, foarte bine, cladirea e renovata recent. In plus, zona de langa gara nu arata a ghetou. Ceea ce nu mi-a placut deloc e faptul ca strazile sunt pline de maidanezi. Si desi nu am umblat mult prin oras, ochiul meu vigilent nu a sesizat pitipoance. Sunt sigura ca au, dar probabil impaiatele de plastic sunt mai rare si mai cu masura.
Later edit: au un singur strand, dar cu multe bazine si trambuline pe 4 nivele de inaltime, cel mai mare fiind 25. Si patinoar deschis tot timpul anului, la fel si piscine.
Bilant: ifosele vesticilor=nejustitificate
P.S. 1: Catedrala noastra se vede prima cand vii cu trenul, chiar de la Sinandrei. Am stat jumatate de ora in curent pe geamul trenului sa vad cand ma apropii de casa. Bineinteles ca nu am nici pe dracu'. Cand esti bucuros, nu se prinde boala de tine.
P.S. 2: Niciodata nu am fost asa fericita sa ascult muzica de la Tv si din propriul comp cum am fost ieri. Am fost cu adevarat un suflet terorizat.
Timisoara, te iubesc.

marți, 8 septembrie 2009

La circ

Ce farmec are circul fără animale, nu? Doar că în spate nu mai e aşa amuzant.

Visit RinglingBeatsAnimals.com

vineri, 4 septembrie 2009

Proşti, dar mulţi

Deşi în mod absolut surprinzător, primarul nu i-a primit pe ţiganii revoltaţi că li se dărâmă şandramaua. Nu ştiu de ce, dar mă cam îndoiesc de cât de etice sunt motivele. În fine, idee e alta. În schimb, prefectul şi un fost consilier PDL îi sprijină. Ordin de sus, pentru că persecutaţii au urlat până la împărat că vor dreptate. Timpul se împarte în ani electorali şi restul anilor. Aşa că, niciun partid nu îşi permite să se ia de ţigani, că doar merge şi ei la vot mâncaţi-aş sufletu. Şi sporul lor natural e mereu pe plus. Sunt mulţi, şi dacă rege se supără şi merge la Pro Tv să spună ce nedreptăţiţi sunt cei de aici, s-ar putea ca portocaliul să dispară de pe fustele înflorate. Păcat, pentru că anii electorali ar putea fi foloşiţi de ONG-uri pentru a obţine finanţări pentru proiecte umanitare sau s-ar putea profita pentru promulgarea unor legi de bun-simţ. Dar nu, la noi toţi jmenarii se folosesc de asta pentru ilegalităţile lor.

joi, 3 septembrie 2009

El chupacabra

Probabil cu toţii vă amintiţi episodul din Dexter. Cică s-au găsit dovezi. Mie mi se pare că aduce totuşi a câine.

miercuri, 2 septembrie 2009

marți, 1 septembrie 2009

Mi-e rău, rău, foarte rău şi cel mai rău

Citeşte, dar nu mânca între timp.

Jos pălăria. Poveste din taxi

Săptămâna trecută am mers acasă cu un taxi condus de un om care mi s-a părut că ilustrează foarte bine atitudinea şi problemele românilor cu ţiganii. Mult mai bine decât ifosele pacifiste ale Madonnei, care nici "nu" vine dintr-o ţară unde există discriminare şi culmea!, mai are şi origini italiene. Nenea era puţin deranjat de câţiva ţigani care dormeau pe ei la semafor şi a început să îmi povestească despre ce fac taximetriştii când sunt solicitaţi de aceştia. Mi-a spus că mulţi colegi refuză din start, iar el mereu le pune condiţia că să plătească dublu, motivând "spor de toxicitate". Culmea, mi-a spus că nu întâmpină prea multe refuzuri. Apoi, mi-a spus cum se asigură că nu este ţepuit. De multe ori mulţi îi spun că nu au suficienţi bani, şi că se duc în casă să mai ia. Nenea însă le cere pălăria drept garanţie. Aşa am aflat că ei ţin foarte mult la pălărie. Şi de fiecare dată, sub ameninţarea pierderii obiectului, îşi amintesc că au suficienţi bani.

duminică, 30 august 2009

Facebook

Pentru că am auzit atâtea laude despre site-ul sus numit, mi-am făcut şi eu pagină. Deocamdată mi se pare un site destul de plictisitor, MULT sub hi5. Aşa că nu pot decât să concluzionez că toţi cei care zic că sunt prea cool pt hi5 şi că s-au mutat pe facebook fac parte din curentul sictirelii naţionale. Exact ca şi piţipoancele care au auzit, în sfârşit, de Hermes şi strâmbă acum din nas la Vuitton, deşi s-au mândrit cu imitaţiile lor până la epuizare.
Acum, ce nu îmi place mie la Facebook. În primul rând că poţi vedea doar profilul prietenilor. Pentru un site de socilizare mi se pare o premisă idioată. În regulă, mai vezi ce fac foştii colegi, un bun motiv pentru care am pagină şi pagina de hi5. Dar totuşi, omenirea încă mai are o viaţă socială în lumea reală şi probabil că pe majoritatea oricum îi vezi sau discuţi cu ei prin alte mijloace. Apoi, dacă vreau notificări, pot primi doar pe mail sau deloc. Nu îmi convine să îmi umplu mailul, pe care primesc oricum multe lucruri inutile. Nu au skinuri, nu poti seta culoarea profilului, aşa că ai un perete alb şi sec. De fiecare dată trebuie să scrii o grămadă de coduri de securitate, că să nu mai zic că nu îmi merge să accesez foarte multe lucruri din prima. Dar nu îţi poţi ascunde adresa de mail de pe pagină, poate nu vreau să îmi ştie toţi mailul, chiar dacă îi cunosc. Plus că pe mine mă enerva hi5 din cauza jocurilor şi aplicaţiilor în exces, iar pe Facebook am văzut că au aşa ceva. Deci, de ce îmi era frică nu am scăpat. Iar când am vrut să mă înscriu, au flitre ca să îţi treci nume reale. Care e problema dacă vreau să mă cheme oricum? Unii spun că deja hi5 e plin de piţipoance şi cocalari. Nu mai spune, parcă îmi sună cunoscut. Hhhhm, nu e ca şi, hhm, viaţa reală? Poti să îi ignori, nu trebuie să accepţi toate solicitările de prietenie. Nu ai decât să te obişnuieşti, pentru că din păcate nu cred că o sa dispară prea repede coca şi piţi.
Aşa că, poate o să mă obişnuiesc cu timpul şi o să-mi placă si Facebook, deşi am îndoieli. Chiar nu înţeleg de ce e atât de lăudat, eu mă aşteptam să fie wow! şi am constat că e un mare fâs. Poate încerc şi cu My space şi Twitter. Sper să şi merite.

vineri, 28 august 2009

Botezul lui Dinamo

Titlul l-am ales pentru ca sunt impotriva celor ce au cantat cu incantare prohodul echipei. La un asemenea scor, e greu sa crezi ca lucrurile mai pot fi intamplatoare. Ce sanse statistice erau sa fie asa? Sa se termine la penalty-uri chiar la ultimul jucator. Unul din meciurile care iti intaresc credinta in faptul ca exista un Dumnezeu.
Nu stiu cati dintre cei care ii contesta pe Dinamo ar fi avut puterea sa lupte asa. Pentru cei ce ajung pe blog fara sa ma cunoasca, sunt si voi fi stelista toata viata. Una adevarata. Dar m-am bucurat foarte tare pentru palma data de dinamovisti multor obraze brazdate de cute urate. Constat in jurul meu foarte multa autosuficienta, lipsa de ambitie, multumire cu firimituri, lasitate, negativism, rea-vointa. Sa fim sinceri, cati ati mai crezut? Dinamo a crezut si pentru asta au tot respectul meu.
Din tot comunicatul de presa al celor ce au intrat pe teren, o singura fraza mi s-a parut importanta si foarte adevarata. Dinamovistii s-au saturat ca atunci cand pierd sa fie un prilej de bucurie nationala. Tapul ispasitor e o expresie legata de un obicei atat de stravechi, incat a intrat in arhetipul omenirii. Oamenii din vechime aveau nevoie sa dea vina pe cineva, pentru ca nu erau capabili sa fie responsabili. Multi urasc Dinamo invocand comunismul, dar nu ar ezita sa faca la fel ca acesti suporteri, dovedind ca nu au tangente cu democratia si valorile civilizatiei adevarate. Suporterii care au intrat pe teren au vrut sa parjoleasca echipa, mizand pe o renastere. Dinamo le-a dovedit ca inca mai are ce arata.
Bravo baieti, Catalin Haldan e cu siguranta mandru de voi.

joi, 27 august 2009

McCruelty


McCruelty: I'm Hatin' It--Learn More.
Pentru că am postat despre KFC, acum şi despre McDonald's.

miercuri, 26 august 2009

HAHAHA

Link

Risipa

Am auzit, ca si toata lumea probabil, despre sandramaua construita in backstage la concertul Madonnei. Nu inteleg de ce sala de fitness, de ce vrea masaj, de ce cinci cuptoare industriale. Deja imi imaginez niste cuptoare uriase, ca doar sunt industriale. Ma gandesc ca intre piese nu merge Madonna sa faca exercitii, publicul asteptand. Masajul il inteleg pentru recuperarea dupa concert, dar asta se putea la fel de bine face la hotel. Cuptoarele sunt o enigma pentru mine. Cata energie investita in asigurarea cerintelor. Pana la urma probabil nici nu o sa foloseasca multe lucruri solicitate. societate de consum si atat.

marți, 25 august 2009

Chiar aşa urâtă limbă avem?

Văd la multi din lista de messenger că au statusuri gen "work", "at work", "working". De ce nu "lucrez", "la lucru", "la serviciu" ?Si eu am uneori statusuri în egnleză, dar dacă sunt citate care au apărut în formă originală în engleză. Deja toate englezismele acestea devin penibile. Avem în română suficiente cuvinte prin care se poate exprima la fel de bine acelaşi lucru. Deci mai daţi dragilor jos din tencuială de snobism de pe voi. Acelaşi lucru valabil şi pentru penibilul "food" în loc de românescul "mănânc", sau, în forma "orală", "mânc".

duminică, 23 august 2009

Bendeac + buzdugan=LOVE. NOT

Bendeac a plecat de la "Mondenii" pentru banii televiziunii din Băneasa. În rest, bla-bla, nu avea libertate, etc. Pe mine ma oripilează gândul că va face o emisiune cu buzdugan, despre care m-am convins că e un om fals când i-am cerut un autograf la un festibal al berii din urmă cu câţiva ani, când într-un anumit context am ajuns backstage. Nu pot să spun că aveam o părere bună despre Bendeac ca om. Blogul lui e la fel de penibil ca şi cel al lui Dani Oţil, în sensul că nu mi se pare normal să verşi viaţa online, pentru deliciul fanilor. Felul în care îşi povesteşte experienţele cu femei, faptul că se afişează aşa cu ele e patetic şi denotă ceva frustrări. Dar făcea o treabă mişto la "Mondenii". Sincer, nu cred că la Antena poţi face emisiuni inteligente, fără curve, fără ţipete dannegriene, fără izul patologic. Deci R.I.P. .

sâmbătă, 22 august 2009

Puuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuui




Nu ştiu de unde îşi procură KFC-urile de la noi sau din orice altă ţară înafară de SUA carnea, dar pare nasol. Te face să te gândeşti de două ori, aşa-i?

vineri, 21 august 2009

Campanie anti-babe

Urăsc babele. Nu femeile bătrâne, ci babele. Cele care şi-au pus bancă în faţa blocului şi stau acolo toată ziulica să vadă cine când pleacă, cine când vine, cu ce, de unde. Babele care când vine frigul se mută dimineaţă pe casa scării, spionând în continuare banalul cotidian al vecinilor. Babele pe care cu ani în urmă le-ai văzut de la un etaj superior cum merg foarte sprinten, crezând că nu e nimeni de faţă să se prefacă şchioape. Babele care te pun să le ţii uşa la intrarea în scara de bloc, deşi nu e mare lucru să îşi ia o cartelă în buzunar, şi astfel îţi pleacă 33-ul din faţă şi trece mult timp până vine altul şi ajungi la limita când începe meciul.

miercuri, 19 august 2009

Firul Ariadnei sau povestea unei coregrafii

Nu mi-a plăcut coregrafia de aseară a CVUCS cu meduza în rol principal. Se putea alege altceva, şi mai ales nu ceva care să semene aşa de bine cu logo-ul Versace, care cuprinde şi spiralele de pe margini:

Plus că legătura între împietritoarea privire a Meduzei şi "în faţa noastră nu mişcă nimeni"-ul a fost puţin forţată. Partea nasoală e că Meduzei i-a venit de hac Tezeu, ajutat de Ariadna.
În altă ordine de idei, cam aşa a fost şi meciul. Poli a vrut să îi împietrească pe nemţi. Numai că din păcate, nemţii au avut firul fotbalului jucat ofensiv şi curajos de partea lor. Şi ne-au tăiat, inevitabil, capul.

marți, 18 august 2009

NU PURTA BLANĂ NATURALĂ !

Îţi pupi în bot Yorkshire Terrier-ul pentru că e trendy? Îl porţi în braţe, crezând în acelaţi timp că e în regulă să ţii copii in ham? Te uiţi la seriale idioate gen Gossip Girl, Sex and the city? Citeşti doar cărticelele alea stupide despre shoppging? Te-a fascinat "11 minute" pentru că te minte frumos că şi curvele pot fi iubite? Paris Hilton e modelul tău în viaţă? Moda e primul, ultimul şi singurul tău domeniu de interes? Eşti o pipiţă proastă care poartă blană? Ia de aici:

Find out more about Armani on peta.org.
De azi o să public materiale inspirate de pe site-ul www.peta.org. Pentru că nu cred că e nevoie ca animalele să moară în condiţiile astea din moment ce nu nu mai suntem de mult oameni ai cavernelor şi am descoperit de ceva vreme şi alte materiale din care ne putem confecţiona haine. Nu sunt de acord cu renunţarea la hrana de origine animală, pentru că toate celelalte înlocuitoare găsite deocamdată nu s-au dovedit a fi eficiente. Totuşi, porcului nu trebuie să îi aplici electroşocuri, nu trebuie să îi retezi membrele să nu cumva să strici bunătate de şoric. Aşa că, ăsta e primul episod. Let's not make animals the ultimate fashion victims. And fuck you, giorgio armani.

luni, 17 august 2009

Raiffeisen, ma lasi ?

De ceva vreme tot primesc mailuri de la Raiffeisen Bank, cum ca ar trebui sa fac nu-stiu-ce ca sa nu mi se blocheze temporar contul. Foarte frumos, numai ca eu nu am si nici nu am avut vreodata cont la ei. Asa ca, de unde au acces la adrese de mail? E ceva virus? Daca nu e, e normal sa se intample asa ceva?

vineri, 14 august 2009

Prima pagina, cam subtire

Din DEX, versiunea online:
1.MÁHĂR, mahări, s.m. (Fam.) Personaj important, puternic, influent (în domeniul afacerilor, speculațiilor, relațiilor). ♦ (Arg.) Mai-mare, șef. – Din germ. Macher.
2.MÁHĂR s. v. ștab.
3.MÁHĂR ~i m. fam. 1) Persoană puternică și influentă în lumea interlopă. 2) Persoană aflată într-un post sau într-o funcție în raport cu cele din subordinea sa; șef.
4.máhăr (máhări), s.m. – 1. Persoană șireată, pișicher. – 2. Persoană importantă, grangur. Germ. Macher „autor, făptaș” (Candrea; Scriban). Cuv. de argou, cf. rus. machir „escroc”.
MÁHĂR s.m. (Argou) Om dibaci, deștept. ♦ Șef, ștab, om important.
Astazi pe coperta ziarului Adevarul de seara, rectorul UMF "Victor Babes" din Timisoara era numit astfel. Pe langa faptul ca termenul are o tenta de argou, usor golaneasca, m-a deranjat continutul. Se invoca un sms cu explicatii despre dreptatea divina trimis de rectorul aflat in vacanta si chestionat in legatura cu oribila si arhicunoscuta crima. Bine, o fi Medicina un cuib de coruptie. Probabil ca unii nu sunt nici pe departe pregatiti sa fie medici dupa ce termina. Si mai probabil ca rectorul sa fie un om influent, insa pana la proba contrarie, nu si corupt. Dar nu vad legatura intre faptul ca doi nemernici, o prostituata si pestele ei iubit, omoara un om si modul in care rectorul conduce universitatea. Evident ca raspunsul nu era cel mai inteligent, dar nu poti sa scrii ca o crima a fost generata de coruptia si atmosfera dintr-o universitate. Am fost foarte dezamagita de articol, nu ma asteptam la asa subiectivisme.

miercuri, 12 august 2009

PRMSport

Astăzi pe coperta cotidianului sportiv Prosport era o poză cu Răzvan Lucescu şi mesajul: "Să facem România mare." Mesajul incită oarecum la rivalitatea româno-maghiară pentru Transilvania. Doar că, poate băieţii de la ziar nu ştiu, Transilvania a revenit de facto şi de jure României, în formula completă, după încheierea celui De Al Doilea Război Mondial. Aşa că, dacă Romania anului 2009 nu e cea Mare, chestiunea a încetat de jumătate de secol să mai aibă vreo legătură cu Ungaira. În contextul rivalităţii din unguri şi români, titlul mi se pare nepotrivit şi ales total după ureche. Dacă mai visează la refacerea graniţelor ţării astfel încâtsă cuprindă teritoriile locuite de etnici români (idee pe care o sprijin), să se limiteze la Basarabia, Bucovina, Cadrilater, Valea Timocului (unde românii nu au drepturi, iar graniţa veche a Banatului a fost stabilită ca un compromis istoric cu Serbia) şi cele trei judeţe din sudul Basarabiei. Cu Ungaria ne-am încheiat socotelile.

marți, 11 august 2009

Videoclipuri copiate

De-a lungul vremii am observat mai multe videoclipuri copiate in mod mai mult sau mai putin reusit de pe la noi. Cel mai recent este pentru piesa "Dancing" a lui Tom Boxer si Mike Diamondz:

Inspiratia a venit de la Michael Gray cu a sa piesa "Borderline":
si de la Uniting Nations cu "Out of touch"
O secventa din "Desire"-Morris :


e copiata dupa Eric Prydz-"Call on me"
Printre artistii cu videolipuri mai putin inspirate se afla si Andreea Banica. "Indragostiti" e o copie a lui "Rich Girl" a lui Gwen Stefani si Eve.


Tot Andreea a mai avut un videoclip, "Fiesta" (pe care nu il gasesc pe youtube), care mie mi se pare ca aduce a Shakira-"Hips don't lie".
Nici Andra nu a avut parte de un regizor mai inspirat. Iata videoclipul piesei "Ramai cu mine":

si cel al lui Kelly Clarkson-"Behind these hazel eyes":
Daca mai imi amintesc alte "furaciuni" observate, o sa revin.

duminică, 9 august 2009

Legea nouă, legea veche

Potrivit noului cod al învăţământului, se interzice, printre altele, ca elevii să aibă voie cu telefoane mobile la şcoală, să poarte piercing-uri şi să se îmbrace indecent. Astfel, ministerul dovedeşte încă o dată că România este guvernată într-un mod imbecil, după ureche, sau, după cum spune Mircea Badea, într-un mod manelistic.
Eu cred că telefoanele mobile sunt interzise datorită valului de filmuleţe postate pe youtube. Jurnalele de ştiri şi emisiunile TV au arătat foarte multe astfel de înregistrări, iar imaginea învăţământului şi a cadrelor didactice a avut, pentru încă o dată, de suferit. Toate celelalte motive sunt simple scuze.
Decenţa. Un termen destul de relativ. Cât de lungă să fie fusta? Stă cineva cu metru de croitorie la poarta şcolii? Cât de mulate să fie hainele? Decenţa trebuie indusă prin educaţie şi cultivarea noţiunii de bun-simţ, pe care văd că se doreşte mai mult să fie eradicată prin interdicţii. Cât despre uniforma, cred că e o reminescenţă a educaţiei colectiviste care NU te pregăteşte penhtru viaţă. Scuza cu diferenţele financiare este penibilă din două motive. O dată, situaţia financiară se reflectă prin multe alte aspecte. Apoi, cred că trebuie să conştientizăm de mici că există astfel de diferenţe, nu să trăim într-o lume de basm şi să ne lovim cu capul de pragul de sus în adolescenţă.
Pentru cei ce nu ştiu, am o veste. Şi găurile în urechi ale fetelor sunt tot o formă de piercing. O să scrie în lege că e voie doar cu găuri în urechi. Dar şi acestea pot fi mai multe, pot fi şi în cartilaj. Cam complicat. Dacă înţeleg cum indecenţa poate să afecteze procesul educaţional, nu văd cum o fac piercing-urile. De fapt, ştiu. Să nu fim originali, să nu îndrăznim. Un "NU" hotărât individualităţii. Partidul te vrea tuns, roackere. Să ne mai mirăm că ministerul e condus de o babă pesedistă?
Încă ceva. Învăţământul obligatoriu va fi de 13 ani. Sunt curioasă care ciclu de învăţământ va fi extins.

joi, 6 august 2009

Why would you stick a banana in your pussy? Afli numai de la Sport.ro

Promo-ul cu banana este unul dintre cele mai imbecile pe care le-am văzut în viaţa mea. Nu l-am găsit pe youtube, dar ideea e că o mama îşi întreabă fetiţa ce fruct doreşte să mănânce, ea îi răspunde că vrea singura banana pe care mama i-o confiscă şi se duce cu ea la duş. Voice-over: "Pentru că bărbaţii iubesc numai Sport.ro". Ce subtil, ce frumos, ce inteligent. Chiar greţos, având în vedere că e şi un copil. Plus că probabil mintea strălucită ce a conceput aşa ceva nu ştie că există sex-shoppuri pline de vibratoare şi dildo-uri.

luni, 3 august 2009

Badea şi ifosele lui nejustificate

M-am uitat la Badea. Date:
1. Se bucura drăceşte de problemele de la Cotidianul, al cărui singur cititor se consideră.
2. Adevărul e, bineînţeles, un ziar cu subiecte stupide.
3. Gazeta sporturilor e, desigur, o adunătură de proşti.
4. Evenimentul zilei este dintotdeauna "oficios".
5. Ziua are şi ea un unic cititor, tot el.
Aşadar, au scăpat, dintre cotidienele generaliste cu răspândire la nivel naţional, Gândul, Gardianul, România liberă şi Jurnalul naţional.
Lucrurile însă nu se termină aici. Dacă până aici Badea putea fi suspectat de o cârcoteală interioară şi deontologică, există şi punctul 6). Fatidică cifră. Deci:
6. Badea laudă un articol despre Udrea, mărturisind: "Ce bine e scris, militant. Îl bănuiesc pe ciutacu." Nu era bălosu, erau două jurnaliste, care, desigur, nu s-au bucurat de laudele ce s-ar fi revărsat asupra istericului prieten a lui Badea feat Gâdea.
Concluzia: penibil. Aşa a fost emisiunea de azi. Penibilă, subiectivă, răutăcioasă, nejurnalistică, nedeontologică, şi, deşi el nu crede, neglorioasă. Ştiu să îl iau pe Badea şi cu bune şi cu rele, dar azi ( 03. 08. 2009 ) a fost mai mult decât infect.

vineri, 31 iulie 2009

Mă bucur

Mă bucur că mutu trebuie să plătească 17 mil de euro pentru că s-a drogat. Cunoscută fiind aversiunea mea faţă de persoanele care fac aşa ceva, mi se pare o decizie normală având în vedere riscurile la care şi-a expus clubul. Apoi, e clar că a recurs la aşa ceva din plictiseală, pentru că era un om ce nu se confrunta cu niciun fel de problemă. So, prostia şi domnia se plătesc.

Încălzirea globală

Am găsit, via blogului lui Huidu, un punct de vedere care merită luat în calcul.

marți, 28 iulie 2009

Traim in Romania si asta ne ocupa tot timpul

E greu sa fii tanara la noi in tara. Si mai greu e daca arati si bine. Aruncati o privire peste articol, dar nu neglijati comentariile. In orice tara in care femeile sunt respectate cat de cat, nu cred ca atat de multa lume ar scrie ca fetele de la lotul de tineret sunt niste usuratice carora le place sa se culce cu antrenorul. Unul dintre lucrurile care ma deranjeaza cel mai tare la tara mea e lipsa de respect pentru femei, venita si din partea barbatilor, dar si din partea femeilor. De ce orice fata tanara trebuie sa fie curva? De unde si pana unde concluziile astea bolnave? E foarte posibil sa fie adevarat ce scrie Prosport, poate ca nu e, dar in niciun caz nu se justifica sa spui ca handbalistele sunt niste curve.
Probabil multi barbati romani au reale probleme in a-si controla erectia si romancele in a-si controla secretia de venin din limba, secretie nascuta din invidie. Invidia aceasta pur si simplu ma calca pe nervi. Mama m-a crescut de mica sa nu invidiez alte femei pentru ca sunt frumoase. Din pacate nu multe compatrioate isi pot stapani ura din priviri sau vorbe daca vad o fata in pantaloni scurti care arata bine, de multe ori chiar daca e de aceeasi varsta cu ele. De aceea cred ca cine spune ca la noi femeile nu sunt discriminate, pentru simplul fapt ca legislatia le confera drepturi egale cu ale barbatilor, se inseala amarnic.

luni, 27 iulie 2009

Acvariul discordiei

Azi a fost şedinţă la CJT pentru a se stabili chestiuni legate de reabilitarea centrului şi alte cele. Cei de la judeţ vor să demonteze acvariul ce conţine o pizzerie, florărie, restaurant chinezesc şi un aparat de făcut îngheţată din care mai mereu curge un lichid pe o distanţă nu tocmai neglijabilă. Foarte mişto, dar nimeni nu a văzut că ceva nu era în regulă când se construia? Nu ştiu exact cine a dat autorizaţia, CJT sau Primăria, cert e că din nou calea mai complicată triumfă. Pe principiul "hai-să-aranajăm-centrul", aleşii îşi dau silinţa să îndrepte ceva la care au participat cu bună-ştiinţă. Dar cel mai deranjant este că ei au impresia că noi, cetăţeni,i nu ne prindem. Pe timişoreni nu îi interesează cine a dat ce aprobare, cine se ocupă de Parcul Copiilor, prin ce proces bazat pe vicii de procedură se stopează lucrările publice. Pe mine mă interesează, poate chiar înainte să se mai facă ceva, să văd că macar nu sunt luată de proastă. Mulţumesc anticipat.

duminică, 26 iulie 2009

Cand oamenii prefera sa fie animale ( iar nu merg diacrticele )

A fi ultras presupune ceva riscuri. Uneori insa nu mai esti in situatia de a alege daca totusi merita sau nu, pentru ca e prea tarziu sa mai poti iesi din bataia pustii. Parerea mea despre felul in care multi isi sustin echipa este mai mult decat transanta. Oamenii acestia merg la fotbal pentru a se putea dezlantui, pentru a scapa de frustrari, pentru a cobori la un nivel pur si simplu animalic. Un om multumit cu sine si propria viata persoanala ar impusca un altul doar pentru ca tine cu o alta echipa? Ar astepta cu ardoare urmatoarea deplasare doar pentru ca e rost de cafteala? Ar scuipa prin gari? Nu cred. Suporterii violenti aleg fotbalul nu pentru ca le place ci pentru ca e o cale prin care pot deveni salbatici, intr-o masura in care nu pot sa fie acasa, la servici sau la scoala. Ar mai fi noul trend cretin cu intratul pe teren. Cica vroiau toti sa dea gol pentru ca echipa nu mai putea. Hai nu mai spune, eu care credeam ca vrei sa atragi atentia asupra ta. Plus ca un astfel de gol nu s-ar valida niciodata, deci actiunea este inutila. Ce mai conteaza ca echipa plateste pentru faptul ca tu nu te poti controla si esti total nemultumit de viata ta si (ne)realizarile tale? Tu ai avut momentul tau de glorie, care devine o mandrie ce poate compensa faptul ca la servici e cam nasol, ca esti un betivan notoriu, ca nu ai reusit sa cuceresti vreo fata sau ca intre tine si iubita/sotie lucrurile nu merg bine. Se poate ca eu sa nu inteleg anumite lucruri. A fi ultras e un mod de a trai, dar iata ca devine, din pacate, si un mod a muri. Am rezerve daca merita cu adevarat.

vineri, 24 iulie 2009

Semaforul Formula 1

Aş vrea să ştiu după ce criterii se stabileşte timpul la semafoare. Pentru că în Calea Şagului, în intersecţia dintre Bulevardul Liviu Rebreanu şi Bulevardul Dâmboviţa , dacă vrei să traversezi între Profi şi Secţia 3, sau invers, sau de pe latura paralelă, trebuie să fugi sau să zbori dacă nu vrei să aştepţi o mie de ani. Eu merg destul de repede, pot să zic mai repede decât media, şi după ce am trecut cu puţin de jumătatea intersecţiei deja se face roşu. Bătrânii ce fac? Plus că am observat că mulţi oameni, probabil locuitori din zonă care ştiu cât durează verdele, trec pe roşu, deşi vin multe maşini, mai ales camioane, ce fac dreapta. Astfel, pietonii sunt încurajaţi să încalce legea şi creşte riscul de accidente, mai ales că nimeni nu se opreşte la jumătatea intersecţiei pentru că se face roşu foarte repede. Să se fi sesizat vreo autoritate?

luni, 20 iulie 2009

Răzvane, tati, n-ai o viaţă?

Azi m-am trezit la 5 dimineaţa de sete şi nu am mai putut adormi, aşa că mi-am omorât timpu cu youtube şi când m-am săturat de el am dat-o pe tv. Răzvan fără Dani discuta pe canapea cu Nicola şi a strecurat la un moment dat o referire la huiduielile primite de Udrea la Gărâna. Nu pot să cred că nivelul de tonomatongeală a ajuns la un nivel atât de jos. Sau de mare. Probabil în curând şi Crudu o să devină anti-Băsescu, anti-Eba, anti-portocaliu, anti-etc.

duminică, 19 iulie 2009

aLeRgIe

cE dRaCu E aŞa InTeReSaNt La ScRiSuL ăSta?
Am văzut că mai nou scriu aşa nu numai pruncii de liceu, ci şi oamenii de vârsta mea. Dacă cineva are o explicaţie să îmi spună şi mie de ce te-ai chinui cu caps-shift să realizezi un asemenea rahat.

marți, 14 iulie 2009

SANDAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA

Aşa a strigat-o EBA pe Ridzi când a ieşit din sediul de campanie, fericită că merge la Bruxelles. Câte chestii se ascundeau în aceea imbrăţişare şi în spatele acelui strigăt. Niciodată nu m-am gândit ce dimensiuni au mânăriile. Ntzntztz.

luni, 13 iulie 2009

Deci nu

Din ciclul "Încep să îi înţeleg foarte bine pe iniţiatorii Reformei", iata episodul 2. Că motivele sanctificărilor nu au fost întotdeauna cele mai oneste sau legate în vreun fel de religie, ştiu. Vezi sanctificărilor celor ce ridicau multe biserici. Dar Michael, de ce? Nu a înfăptuit miracole, nu a trăit în sihăstrie, nu a dat semne că nu i se degradează trupul după moarte, nu i-au sângerat palmele. Hei, adică nu a avut o viaţă lipsită de păcate. A recunoaşte meritele artistice uriaşe ale unui om este una, sanctificarea este altceva. Doar pentru că publicul său a suferit nu înseamnă că este un sfânt.

joi, 9 iulie 2009

De ce Martin Luther condamna venerarea moaştelor

Pentru că e stupidă, iar acum, în mileniul al treilea, înmormântarea lui Michael Jackson a devenit un circ. Nevoia de idoli e încă prezentă, doar că a luat o altă formă. Nu ştiu dacă în Evul Mediu s-ar fi agitat atât oamenii, cert e că m-am bucurat ieri că s-a terminat. Dar nuuuuuuuuuu, de fapt înmormântarea a fost o mare vrăjeala pentru nevoia de show a fanilor, de fapt creierul nu a fost returnat familei, etc. Îmi doresc ca Madonna să trăiască mult. Dar mult.

luni, 6 iulie 2009

Penibilităţi liberale samăr colecşăn

1. hi5
Nu neapărat profilul în sine, dar comentariile, o da, comentariile. "Fiindcă" scris cu un singur "I", texte de gen "Vom debarca marinarul". Acum serios, îmi e ruşine că există atâţi tineri de vârsta mea la noi în ţară care pentru câteva pahare şi prăjiturele la extrem de jenantele chefuri-de-atras-noi-membri pot să îşi piardă timpu pe hi5 cu aşa ceva. Chestie valabilă pentru toate ligiile de tineret.
2. Ciprian Jichici a purtat un tricou cu mesajul "Sunt tâmpit". Felicitări pentru sinceritate, pentru că aşa o iniţiativă referitoare la Parcul Copiilor cum a conceput împreună cu celălalt Cipri din CLT nu putea fi rodul unei minţi strălucite. Asta în cazul în care pornim cu prezumţie de nevinovăţie că nu există alte interese, desigur.
Tricoul l-a purtat pentru a menţine eternul război cu Băsescu, uitând probabil că Timişoara e mai departe de Bucureşti, că oricum acolo nimeni nu îl bagă în seamă şi că treaba lui e sa facă treaba la consiliul local AICI. Stau şi mă gândesc cum pot unii să se contrazică doar de dragul contrazicerii. Şcoala românească din păcate produce tâmpiţi. Nu era vizat el, om cu o pregătire de altfel bună, dar "fiecare pasăre pe limba ei piere" şi niciun politician român nu e mincinos

duminică, 5 iulie 2009

Să nu pierdem tramvaiul

Pentru unii, să nu pierzi un mijloc de transport a devenit mai important decât siguranţa proprie sau a copiilor. Mă întorceam acasă astăzi, iar când 33u a oprit în staţie la Piaţa Iuliu Maniu, numai ce văd câteva persoane, ître care şi ţigani, că aleargă prin intersecţie, fără să se uite la maşini. Doi aveau şi bebeluşi în braţe. Ca să văd după cum au coborât la următoare staţie. Pe lângă faptul că era ora 9, deci mai veneau multe mijloace de transport, oare nu e mai simplu să mergi pe jos o staţie dacă nu ai chef să aştepţi decât să fugi aşa printre maşini? Când s-au dat jos din autobuz, au dat fuga după trmavaiul 9, ce aştepta în staţie. Se pregăteau să coboare din pole-position în staţie. Bănuiesc că o să continue aşa până când îi izbeşte o maşină. Sper numai să nu fie cu bebeluşii după ei.

joi, 2 iulie 2009

Ştirile Pro TV suck

Să le spună şi lor cineva că la sport la BAC nu se dă proba de rezinstenţă, şi că viteza se dă pe distanşa de 50 de metri. Îmi imaginez cum toţi cei care au dat la sport râd de ştiriştii minune. Vedeţi dacă faceţi ştiri numai despre accidente şi nunţi de ţigani?

miercuri, 1 iulie 2009

Măruţă începe să semene cu o puţă

Din plictiseală, am dat pe Pro Tv, la Happy hour. Asist la un regal de prostie din partea lui măruţă. Minunatul realizator a adus o capra mov cu craci lungi şi distanţaţi unu de altu care să îi spună Andreei Tonciu că Daminuţă o caută pe mess. Pe lângă Tonciu, fata lila al cărei nume nu îl ştiu şi Daminuţă, mai e şi moni pe canapea. Cu Irina. Şi măruţă pune în continuu întrebări tâmpite, face mutre spre Tonciu în legătura telefonică şi o linge în cur pe columbeanca. Super.

luni, 29 iunie 2009

Ce alegi?

Deşi se zvoneşte că Antena 1 îşi modifică politica de programe şi renunţă la emisiunile scumpe, se pare că nu aceasta va fi soarta emisiunii "Duminica în familie". Variantele posibile de realizatoare sunt Teo,Andreea Raicu şi Ilinca Vandici. Se poate să nu ştiţi cine e Vandici. Umbla într-o vreme cu Cocoş, fiu vitreg şi bogat al Udrei. Tot timpu foarte machiata şi un zâmbet forţat. Sper să nu fie aleasă, pentru că nu are notorietatea necesară. Pe Raicu n-am mai înghiţit-o de la Salut, Big Brother, când era în permanenţă invidioasă pe fizicul şi sânii pe atunci concurentei Raluca Lăzăruş. Dacă anteniştii n-o aleg pe Teo, singura care are nevoie doar de o prescurtare a prenumelui pentru a fi recunoscută, sunt proşti. E singura capabilă să facă o emisiune mai bună decât sclifosită, materialista, mincinoasa, prefăcuta Rădulească, ce transforma orice emisiune într-un pretext pentru a-şi manifesta tendinţele histrionice. Şi mă bucur ca nu au scos emisiunea, dovedind că piţi mai bătrână Miha nu e indispensabilă.

joi, 25 iunie 2009

Cutii goale de vanzare

Am fost azi la Kaufland, in Calea Sagului. Ajunsa la raionul de produse cosmetice, vreau sa imi cumpar lotiunea anticelulitica "Nivea Goodbye cellulite". Iau cutia in mana, foarte usoara. Era goala. Incerc la cele din spate, la fel. Acelasi lucru era valabil si pentru cutiile de lotiune "Nivea My Silhouette". Cutiile erau destul de inghesuite pe raft, intre alte produse, dar ma intreb de ce erau acolo? Sub ele era afisat pretul pentru produs, deci nu au fost aruncate acolo intamplator. Sa fi furat cineva atatea creme din cutii? Din chiar toate cutiile? Sa fi fost lasate ele acolo de angajati? Si apoi, nu e subiect de reclamatie, existand posibilitatea ca eu sa nu imi dau seama daca iau cutii goale, sa platesc si sa vad acasa ce s-a intamplat?

miercuri, 24 iunie 2009

Eşarfa la bărbaţi

Nu-mi place. Văd că purtarea acestui obiect vestimentar de către băieţi e tot mai încurajată de stiliţti şi vitrine din mall deopotrivă. Mie mi se pare că arată gay. Eşarfele sunt un accesoriu fin, feminin, ce nu se potriveşte unui băiat. Cel puţin nu unuia adevărat, conform standardelor mele. Apoi, încarcă inutil. Se presupune că un bărbat e mai puţin preocupat de astfel de detalii. Mă rog. Nu am nevoie de încă o chestie care să îmi provoace dureri de ochi, după muult purtatul roz bombon, în combinaţie extrem de penibilă cu alb, picioare epilate, sprâncene ce au pierdut războiae cu maşinile de tuns iarba, unghii date cu lac ( de ce???????? ), tricouri mulate cu vedere la sfârcuri şi aşa mai departe.
Am scris asta în campania mea împotriva metrosexualităţii, mai bine zis, penibilităţii masculine. Aşa că dacă citeşti şi te-am făcut să te gândeşti de două ori înainte de a te transforma într-o cocotă, sunt mulţumită.

duminică, 21 iunie 2009

Când ne mai dăm şi noi foc?

Autorităţile locale din Timişoara organizează destul de des evenimente peste evenimente, cheltuind inutil sume din bugetul local pe vrăjeli despre stele, raţe, bulevarde. În plus, au comandat un spectacol grandios de artificii care sp ţâşnească din mulţime şi lumea să se aleagă cu arsuri. Siguranţa cetăţenilor e doar un mic detaliu, la fel cum sunt parcurile, drumurile, cerşetorii ce mai nou de urcă peste tine la meselor tersaelor. Eu una aş vrea să văd un oraş curat, fără boschetari, cu drumuri practicabile, cu un parc al copiilor deschis. Nu mai vreau să nu mai am loc în Unirii de raţe, oameni ce împart pliante. Timişorenii au ce face în timpul liber. Mai greu e când ai arsuri de gradul 2 şi 3.

vineri, 19 iunie 2009

Vreau să cred că greşesc

Navigând pe net am dedus, din conţinutul diverselor aritcoler, că la Euforia TV există o emisiune unde lumea îşi povesteşte prima experienţă sexuală. Îmi place să cred că nu poate exista o emisiune aşa cretină, că nu existe vedete sufieciente care să povestească aşa ceva în faţa unei ţări întregi pentru cel puţin câteva ediţii. Că oameni curioşi să audă aşa ceva ştiu că ar exista. Dacă cineva ştie mai multe şi eu am dedus greşti, luminaţi-mă. Dacă nu, lasaţi-mă. Ok, deci pe când un reality-show cu dezvirginări în direct?

luni, 15 iunie 2009

Cât costă, cu adevărat, un bilet la finala Cupei

Biletele în Timişoara s-au epuizat în două ore, dar fără niciun anunţ oficial pe site-ul clubului. Am avut pe cineva la Târgu-Jiu, dar într-un timp şi mai scurt i s-au cumpărat biletele din faţă. N-am renunţat. Am atârnat o zi întreagă în oraş, rugându-ne de bişniţaru din faţă de la Bega şi cautând alţii prin oraş. Ne-am bazat că ne vor acosta ei pentru că mi-au luat un tricou violet şi Gabi avea fularul la el. Nu a fost aşa. Am mers totuşi la Târgu-Jiu. Când am aterizat acolo, am început să colindăm centrul. Îmi era frică să mă gândesc că nu o să găsim, deşi venisem şi pentru o întâlnire cu colegii, acum, la final de an universitar şi început de vacanţă. Am găsit. 60 Ron. Ocazia de a-ţi încuraja echipa, nepreţuită. Şi eu nici măcar nu sunt polistă. Am fost fericită. Până când a început meciul.
Să vă spun eu acum cât ne-au costat biletele, de fapt. Am făcut un drum cu autocarul, sperând că Poli va ridica trofeul deasupra capului. I-am mulţumit cerului că am găsit bilete la tribună şi nu m-am aflat în peluză. Îmi era si frică să plec de la stadion la un moment dat. Doar eu, Gabi şi Marian. Am căutat după meci o pizzerie, pentru că localnicul nostru nu îşi făcuse temele, deşi i le dădusem cu luni bune în urmă şi chiar ne asigurase că există localuri şi nu aveam nevoie de rezervare la autocar înapoi. Am stat aiurea prin Târgu-Jiu pentru că, surpriză, am constatat că nu aveam unde sa mergem. Am dormit într-un autocar luat la 4 dimineaţă. Mă rog, nu s-a putut spune că am dormit. Măcar cel de la Normandia nu avea ca cel de la Viitorul, cu care am venit, un fier sub scaune în care să ne zgâriem serios la picioare. Mai ales că eu mi-am luat pantaloni scurţi, pentru că nu prevăzusem, cu imaginaţia mea destul de bogată de altfel, că nu o să am unde sta peste noapte. Da, sunt mai răcită de când am plecat. Mi-a fost dat să aud o scuză extrem de inventivă şi tâmpită în acelaşi timp. Tot pentru noi venea, meciul era doar o cireaşă. Dar nu cea de pe tort, pentru că fără meci, noi nu mai eram aceiaşi amici cum eram la Timişoara. Şi mai ales, pentru că la sat nu era semnal, iar persoana interesată, deşi ştia că îi putem găsi bilet, nu ne-a mai căutat din puţinele locuri unde avea semnal. Deci, mulţumim Nicu şi Ludu. Din nou alături de noi, la bine şi la rău. Am văzut un joc lamentabil al echipei, un arbitraj suspect, o dezlănţuire a unui public ce nu mai poate aştepta veşnica promisiune a obiectivului următor. Iar acum, ajunsă acasă, văd declaraţiile penibile ale lui Lupescu şi Sandu. Aşa că le mulţumesc cu această ocazie tuturor celor ce au făcut ca fericirea mea din momentul în care m-am aşezat pe locul 14, rândul 3 din sectorul E al tribunei 2 s-a transformat într-un adânc dezgust. Fie că sunt mari oficiali, burtoşi din lojă, bişniţarii cocalari, gazde minunate, prieteni fără o viaţă, şoferi de autocar cu mâna lipită de claxon sau jucători de fotbal.
RUŞINE, RUŞINE, RUŞINE SĂ VĂ FIE.

luni, 8 iunie 2009

Şi tu l-ai votat pe Becali!

Date: prezenţa la vot, 27,67%, vreo 4.800.000 de romani.
Au fost mai mulţi din mediul rural. Iar pensionarii au votat, din nou, disciplinat. Am văzut la secţia 100, unde am votat eu, un bătrânel ce a venit cu buletinul soţiei pentru că nu mai vede bine. Nu ştiu dacă mai vede să pună bine ştampila. Şi nu sunt ironică. Pensionarii, activişii de partid, sătenii, ultra-naţionaliştii, maghiarii, toţi au votat. Astfel, îi avem pe gigi, vadim si eba. Probabil dacă se vota în număr mai mare, ajungeau din nou politicienii nesimţiţi pe acolo. Dar poate cei trei nu ajungeau. Asta pentru că unele electorate nu renunţă. Pentru mine, toţi cei care nu au votat sunt responsabili. Pentru că nu înţeleg că nu te poţi detaşa de viaţă, că nu poţi aspira la perfecţiune şi mai ales pentru că se complac în a trăi cu o greaţă veşnică de România. La fel cum Parlamentul Europena nu e platou de filmare pentru youtube.com, nici viaţa nu e un roman camilpetrescian. Sau dacă e, îi cam nasol. Personajele au sfârşit cam prost.
Azi am fost la Memorialul Revoluţiei. Dar aveam ideea de a scrie asta încă de seara trecută. Totuşi, o bună idee de final. Orice democraţie e mai bună decât un regim totalitar. Cei ce au murit pentru că au manifestat conştientizau asta. Ştiau ce înseamnă totalitarismul. Nu ştiu dacă asta mai e un argument valid, dar probabil că românii nu sunt pregătiţi pentru democraţie. Mare parte acceptă statutul de loseri. Foarte bine, ţara are nevoie de ciutaci. Dar acum, că am trimis pe cine am trimis la Bruxelles, sunteţi mai fericiţi că nu aţi putut alege răul cel mai mic?

joi, 4 iunie 2009

Dacă cineva se mai îndoieşte

Îi zic în faţă că e bou. Cererea de amânare a verdictului de la TAS dovedeşte că iancu e un blatist. Nu cumva să primim punctele şi să simţim nevoia de a juca corect, estem?

luni, 1 iunie 2009

Tot leapsa

Ziua cea mai frumoasa: 13 iunie 2007 ( ultima zi de liceu )
Ziua cea mai trista: tot 13 iunie 2007
Cea mai mare greseala: ascunderea sentimentelor
Radacina tuturor relelor: banii
Distractia cea mai placuta: party :D
Cea mai mare infrangere: parasirea
Cei mai buni profesori: Maria Balanescu ( romana, gimnaziu )
Prima necesitate: libertatea de a fi eu insami
Ceea ce te face cel mai fericit/a: gustul libertatii
Ceea ce te intristeaza cel mai tare: infrangerile
Cel mai mare mister: dragostea
Persoana cea mai periculoasa: eu
Persoanele cele mai necesare: mama si tata
Sentimentul cel mai ingrozitor: infrangerea
Sentimentul cel mai placut: triumful
Cel mai bun cadou: flori
Lucrul cel mai de valoare: increderea in sine
Calea cea mai rapida: manipularea
O protectie efectiva: negarea
Cel mai bun remediu: sa ti se spuna ca esti iubit
Forta cea mai puternica: incapatanarea
Lucrul cel mai placut dintre toate: sa ajungi sa nu mai iti doresti nimic din ce nu ai, ci sa iti doresti tot ceea ce ai
Lucrul cel mai dificil dintre toate: sa faci compromisuri si sa te plafonezi

joi, 28 mai 2009

Spasiba, Marat!

Dupa eliminarea din turul al doilea de la Rolland Garos, "ultimul romantic" al tenisului, cum a fost supranumit Marat Safin, si-a anuntat retragerea. Astfel, la 29 de ani, rusul a ales sa plece din lumea tenisului care i-a adus atatea framantari si bucurii, ce-i drept, acum indepartate. Chiar daca in ultimii ani nu a mai stralucit, eu o sa imi amintesc mereu de el asa cum a fost cand a castigat Australina Open-ul din 2005. Inalt, cret, frumos, nebun, diferit. Safin e un om plin de contraste, un spargator de rachete si uneori si de mufarine prin baruri, si totusi un mare campion. On barbat parasit d eiubita pentru miliardarul cu fata de copil cretin, Abramovici, divortat in mod convenabil de nevasta ce i-a facut o droaie de copii. Probabil cel mai mult imi place de el pentru ca imi aminteste mult de mine. Poate avand o alta persoana alaturi ar fi reusit mai multe. Regret doar ca nu o sa am ocazia sa-l mai vand jucand tenis. Si pentru ce a insemnat pentru tenisul masculin, ii multumesc.

marți, 26 mai 2009

Siteuri pentru ratati. Iar nu merg diacriticele

As vrea sa stiu si eu daca site-urile imvisible.ro si persiangap.com sunt legale. Nu mi se pare normal sa existe site-uri de unde orice cretin poate lua id-ul oricui. Zilee astea am intrat pe invisible sa imi verific mailu, pentru ca am mai putin timp, fiind sesiune. Si ma trezesc cu tot felul de id-uri care mai de care mai retardate care imi dau add. Site-urile astea ar trebui interzise.

miercuri, 20 mai 2009

Lista lungă a pleonasmelor

Pentru cei care în general nu înţeleg nimic, nu pricep de ce la o anumită vârsta unii oameni fac asemenea glume aşteptând probabil reacţii inteligente şi pentru cei care au uitat ca tot o femeie le-a dat viaţă.

duminică, 17 mai 2009

Impresiii despre Eurovision

Pentru prima oară de când mă uit, a câştigat melodia care mi-a plăcut şi mie cel mai mult. Pe lângă Norvegia, mi-a mai plăcut Islanda, Litunia, care din păcate s-a clasat ultima, Rusia şi Franţa pentru că piesa îmi amintea de "Pour que tu m'aimes encore" a lui Celinei Dion. Ca şi versuri, nu linie melodică. Concursul mi s-a părut peste cele din ani precedenţi, deşi multe ţări din Est au însemnat şi multe ritmuri care nu sunt pe gustul meu. Cum am anticipat, Elena a fost foarte slabă, şi subliniez că melodia celor de la Vank şi Tina avea şanse mult mai bune. Am mai văzut că statele din Balcani, cele reale, nu pretinse ca noi, s-au votat iar între ele şi că în Bosnia există un prezentator "la naiba" mai la naiba decât al nostru şi că Azerbaidjan au o prezntatoare mai crudă decât a noastră. În rest, mie mi-a plăcut.

vineri, 15 mai 2009

OMG

Intră şi te salvează. Sunt ei. Luptătorii Acvila în chiloţei. Ok, deci mai înţeleg tatuaje, motoare, dar de ce lenjerie colorată? De ce???????????????????? Şi apoi, poate lumea îşi închipuie că sunt bărbaţi adevăraţi. Şi epilaţi.

duminică, 10 mai 2009

Prefatarea fenomenului piti. Fara diacritice ca nu merg

Videoclipul e de cand eram eu in generala. Apropo de discutiile avute recent despre gandirea in alb si negru si usile inchise cu cheia pe langa secretariate. Genul acesta de fete ingreguneaza lucrurile pentru restul.

sâmbătă, 9 mai 2009

Oare?

Ok, deci bătaie între ţigani şi români în Traian. Găsesc comentarii pe tion.ro. Ceva de genul: "Aş băga cuţitul în burta ţigăncilor însărcinate". Şi nu ţi-ar părea rău, chiar aşa un pic? Apoi, cereri de înscriere în noua dreaptă, cu menţiunea jenantă "sunt tânăr". Cumva noua dreaptă e un ONG de tineret unde contează vârstă? Grădiniţă cu program prelungit pentru oameni cu frustrări din copilărie? Sau e vreo listă de ANL-uri? Sau era vorba de vreun ratat care caută cu disperare o viaţă socială? Mă întreb dacă în Timişoara avem aşa de mulţi hitleri, dpdv al idelologiei, avem şi aşa de mulţi băieţi cu un singur testicul, ca şi nenea brunetu ce voia să fie toată lumea blondă? Pentru că un tânăr cu ceva "cojones" sigur nu doreşte să îşi pună tinereţea în slujba idealurilor pseudo-fanatico-religioase şi isterice ale celor de la noua dreaptă.

vineri, 8 mai 2009

Futui, deci acum EO chiar trebuie să învăţ?

Nu e vorba despre mine, ci de o nouă pildă nemuritoare de viaţă culeasă din 43. Lângă mine, o domnişorică de la Ştiinţe Economie povestea cum toţi profii sunt stricţi acum cu ei pentru că, dar vai, o colegă i-a zis şefei de catedră ca s-a copiat la altă serie. Şi se văita fetiţa noastră în urechea mea, că vai, că unii au absenţe, că ei până acum mai copiau. Dragă, dacă te-au trimis mamiiiiiiiiii şi tatiiiiiiiiii la facultate să-ţi tragi diplomă de economistă că să te poţi da rotundă, ar fi frumos să pui mâna şi pe carte. Şi ar fi bine să nu mai povesteşti tragediile de efort intelectual la care te supune viaţa în autobuze. Că cine ştie, te aude vreo studentă la jurnalism şi poate îşi face impresia că sunt mulţi proşti la Finanţe. Şi că la FSE e mişto. Şi dacă ajunge vreodată să scrie despre voi, economiştii ieşiţi pe bandă rulantă că mamiiiii şi tatiiiiiiii au firme, o să vă facă cu ou şi oţet. Bine ai venit în viaţa reală.
PS: Nu mă leg şi de cei, foarte puţini de altfel, ce chiar au ales facultatea aceea pentru vor să lucreze în domeniul acela şi se pricep, nu doar pentru a se da şefe de bănci în viitor.

luni, 4 mai 2009

Obsedatul din UVT

Nu vorbim azi despre Petrică, vreun profesor mai ţăcănit, despre rector sau vreun decan. Obsedatul nostru se afla la ora 14. 40 lângă sala 206, în holul de lângă scările de lângă amfiteatre. Eu eram cu spatele. Alte fete spre ghinionul lor, nu. Obsedatul a apărut cu pantalonii în vine şi tricoul alb ridicat. Până când m-am întors eu,norocoasă din fire, deja se întorsese şi el. Practic, i-am văzut doar bucile. Semnalmente? Păr scurt şaten, nici înalt, nici scund, nici slab, nici gras. Bonus, fundul naşpa. De menţionat că nu era un onanist în adevăratul sens al cuvântului, pentru că nu îşi manipula faţa bucilor.Beware.

Despre nesimţire şi prostie

În România nu e ceva anormal ca un bărbat să îşi înşele soţia. Asta pentru că femeile sunt tratate şi se consideră inferioare. Şi pentru că acceptă relaţii cu bărbaţi mai înstăriţi şi pentru bani înghit tone de rahat, veyi cel mai recente, mihaela rădulescu.În plus, cunoştinţele şi prejudecăţile legate de sex fac ca femeile să fie foarte reticente faţă de sex. Prin urmare, soţul merge la curve. La fel şi bogaciu, au om de doi lei care îşi înşeala nevasta însărcinată cu toate prostituatele furnizate de patronii de cluburi. Iar soţia plângea la televizor după el. Ce tipic românesc. Şi câte râuri de comentarii grobiane vor curge pe site-urile de sport. Că este normal ce făcea bogaciu, etc. Ţară de maimuţe.

vineri, 1 mai 2009

Dezbrăca-m-aş

Eu doar pentru o campanie PETA. Sport.ro e de altă părere însă. În emisiunea "Goluri şi goale", au prezentatoare ce prezintă ştirile şi se dezbracă. Prost gândit. Nu discut aici că blah, nu e etic, că nu e sport. Mă cobor la principiile lor. Deci, voi credeţi că un bărbat care se uită la o femeie ce se dezbracă mai e atent la ce spune ea?

miercuri, 29 aprilie 2009

Banderola de căpitan

Nu în urmă cu mult timp, cei de la Rapid au lăsat banderola de căpitan aruncată în scârbă pe iarbă, pentru că nu se puteau hotărî care dintre ei să o preia. Adică nu s-au simţit în stare. În semifinala de aseară cu Dinamo, câinii au făcut la fel. La Rapid, era încă un semnalment al dezastrului managerial. La Dinamo, ce o fi? Ceva similar? Ceva logic în disciplina clubului unde răsună manele? Ceva ce semnalează că jucătorii lor sunt nişte miserupişti, nesimiţiţi, mercenari? Sunt sigură că borcea va fi mult prea ocupat cu declaraţiile lui de băiat ofticos, dar cu vise de Champions League, încât să sesizeze detaliul acesta. Pentru aşa ceva, aş da nişte amenzi drastice. Banderola ar trebui să fie privită ca o onoare. Ce ar spune Cătălin Hâldan despre ei?

marți, 28 aprilie 2009

Imbecilitate

Bun, deci decizia comisiilor a rămas aceeaşi. Dar dacă se schimba decizia, ziua jocului rămânea tot azi?! Adică eu nu am citit prin ediţiile online că se schimba ziua. Pur şi simplu îi lasa pe clujenii ce erau prin trecere pe acolo să intre? Am I missing something, sau e cea mai mare imbecilitate să faci aşa o şedinţă în ziua meciului?

sâmbătă, 25 aprilie 2009

Enigma cititorilor de presă

În goană după oameni avizi de cărţi la preţ rezonabil, aka cititori de ziare, cei de la "Adevărul" şi "Jurnalul Naţional" au început să se certe ca la uşa cortului. Era de aşteptat că cele două ziare ce îşi dispută supremaţia la nivelul vânzărilor să se ia la harţă la un moment dat. Totuşi, rămân câtea întrebări. Oare Felix ar fi fost cu adevărat felix ("fericit" în latină) dacă Otilia rămânea? Oare cititorii vor fi cu adevârat mulţumiţi după ce vor strânge cărţile în bibliotecă? Cu siguranţă că da. Dar oare vor învăţa vreodată ziarele că: cine ar fi capabil de ceva stăpânire, e capabil să învingă şi o pornire nepotrivită pentru marele lui viitor ziaristic ?

Vreau să fiu Nae. Nae Manea

În timpul emisiunii gsp-iste de aseară, transmisă prin bunăvoinţa şi caritatea televiziunii cu audienţă joasă, la un moment dat a sunat papagalul de copos. Bineînţeles, făcea pe generosul, se plângea de bani. Cred că el e singurul om fericit că a venit criza. Acum, are un pretext perfect pentru caracterul infect. Anywayz, la un moment dat, Naum spunea că salariul lui Nae Manea e foarte mic. 3000. De euro. Aşadar, un salariu mizer în lumea fotbalului autohton. În realitatea, adicî pentru românul de rând înseamnă peste 11.000 RON. Uau. Ce n-aş să mă exploateze şi pe mine copos. Nu zic că e normal salariul. Ştiu câţi bani se învârt în fotbal. Dar totuşi, aş vrea să fiu ca Manea măcar o lună. Pliz george, dacă nu îţi mai place de el, PICK ME, PICK ME :D.

luni, 20 aprilie 2009

Mda

Facă-se voia lu' Drăgă. Chiar şi posteriori.
Asta ca să nu semnalez titlul imbecil. Se ştie că iniţiativă celor doi de la PNL era una de parc de promenadă, în ton cu voinţa fostului prefect. Deci, nu un parc al copiilor. Dar normal, de ce să judecăm şi să punem ceva cap la cap.
Nu pot să nu constat ipocrizia aleşilor, ce au construit ţarcul ăla pentru iepuraşi ţinuţi în condiţii nu foarte ok ( am văzut anul trecut seara cum se băteau între ei din cauza stresului ) şi au băgat iepuraşul pe linia lu' 6 şi în acelaşi timp distrug Parcul Copiilor. Şi pun pariu că posturile tv bineînţeles că nu vor face ştiri din asta, pentru că nu-i aşa, subiectu e deja fumat. Contraziceţi-mă, vă rog.

duminică, 19 aprilie 2009

Ţopism. Dar chiar şi de sărbători?

Bineînţeles că am fost şi eu la slujba de Înviere. Bineînţeles că la mine în cartier,în fulminantul leagăn al civlizaţiei zona Steaua. Bineînţeles că nu am putut să nu reperez apucăturile consătenilor, pardon, vecinilor mei. Şi îmi pun întrebări. Care este rostul unor sandale cu tocuri la o slujbă de multe ore? Cum se asortează sandalele cu pantalonii de piele? Ce rost are să fii piţipoancă, şi încă una de un deosebit prost-gust, în noaptea de Înviere? By the way, cea mai mare sărbătoare creştină. Mai ales că venise cu iubi, deci nu venise pentru cuceriri.

vineri, 17 aprilie 2009

Te bagi?

Name :Anda
Nick Name :carcotasa
Birthdate :09 08 1988
Birthplace :Timisoara
Current Location :Timisoara
Eye Color :brown
Hair Color :light brown
Height :1,56 cm
Weight :45 kg
Piercings :belly piercing + 3 extra earings
Tatoos :no
Vehicle :RATT :))
Overused Phrase :"ce naiba?"
FAVORITES
Food :pizza, pasta, arabian food
Candy :chocolate
Number :2
Color :RED
Animal :I love most animals, can't decide
Drink :milkshake
Body Part on Opposite sex :eyes
Perfume :"Haute couture" by Givenchy
TV Show :Cronica carcotasilor + Mondenii
Music Album :Rihanna-Good girl gone bad
Movie :Shakespeare in love
Actor/Actress :Johnny Depp
This or That
Pepsi or Coke :Vanilla Coke
McDonalds or BurgerKing :never eaten at Burger King
Chocolate or VanillaCHOCOLATE definetly
Hot Chocolate or Coffee :Hot Chococlate
Kiss or Hug :Kiss
Dog or Cat :Dog
Rap or Punk :RAP
Summer or Winter :SUMMER
Scary Movies or Funny Movies :Scary
Love or Money :L.O.V.E.
YOUR...
Bedtime :00.00
Most Missed Memory :last two months of highschool
Best phyiscal feature :don't know
First Thought Waking Up :"what a weird dream"
Ambition :to be the best
Weakness :big ego
Fears :to be surrounded by stupid people
HAVE YOU...
Cheated Your Partner :no
Ever been beaten up :no, people fear me
Ever beaten someone up :no, I'm peaceful
Ever Shoplifted :no
Ever Skinny Dipped :when I was a little baby
Ever Kissed Opposite sex :yes
Been Dumped Lately :NO
IN A GUY/GIRL
Favorite Eye Color :doens't matter
Favorite Hair Color :black
Short or Long :definetly SHORT
Height :just taller than me, which isn't very hard
Style :gangsta
Looks or Personality :both
Hot or Cuteboth
Muscular or Really Skinny :muscular
RANDOMS
What country do you want to Visit :Great Britain
How do you want to Die :while having sex
Been to the Mall Lately :yes
Get along with your Parents :yes, I manipulate them
Health Freak :no
Do you think your Attractive :yes
Believe in Yourself :yes
Want to go to College :already there
Do you Smoke :no
Do you Drink :everybody does:))
Shower Daily :yes
Been in Love :always
Do you Sing :when nobody is around
Want to get Married :of course
Do you want Children :of course, 2, boy and girl
Hate anyone :I do actually
Take SurveyCreate Survey

Pontino

Cu mucegai. Un fel de Roquefort neaoş. Se fură şi la baschet, nu doar la DNA. La fel precum Nero în Roma antică, la fel şi micul Titulescu iubeşte arenele. Şi ştie că una dintre cele mai bune trucuri electorale este cel cu susţinerea sportului. Asta e, dacă Daciana nu ţine cu Elba. Oricum v-am bătut. Sâc-sâc.

Prea tare. Să vă mai aud că mai spuneţi ceva bun despre vedetele de carton.

Genial:
Şi cum nu mă pot abţine: răduleasca e pur şi simplu oribilă şi suspect de neaagră.

luni, 13 aprilie 2009

Pur şi simplu UVT

Totuşi, nouă de ce nu ni se dă o săptămână de vacanţă, cum au cei de la Poli şi Medicină? Mă întreb şi eu, cu inocenţă, adică nu că s-ar pune problema profilor incomptenţi sau ceva. Era aşa greu? Sau avem şi nu ştiu eu? Mă refer strict la vacanţă oficială aici.

marți, 7 aprilie 2009

luni, 6 aprilie 2009

Limba română e din ce în ce mai grele

De câteva zile tot aud la posturile de ştiri cuvântul "NELEGAL". Fraţilor, antonimul cuvântului "legal" este "ILEGAL". E chiar aşa greu? E totuşi vorba de un cuvânt destul de folosit, nu de cine ştie ce sinonim neologic pretenţios. Am adormit eu vreun secol şi nu se mai predă limba română în şcoli?

duminică, 5 aprilie 2009

Scurt pe doi

Se transmit două competiţii sportive importante desfăşurate simultan, la gimnastică şi haltere. Se dau două posturi tv publice generaliste, TVR 1 şi 2. Se transmite alternativ doar pe TVR 2. ?!.

joi, 2 aprilie 2009

Şlapii mai importanţi decât 1000 de oameni

De câteva ore urmăresc ce post naţional va transmite primul greva studenţilor de la UVT Timişoara. Primul post unde am găsit ştirea e N24, mereu codaşul posturilor de ştiri. Umbrit de Realitatea şi Antena 3 care analizează şlapii becalieni. Greva noastră a picat cum nu se poate mai prost. În aceeaşi zi cu arestarea lu jiji, care şi-a condus singur maşina, pentru că poliţiştii au făcut pipi pe ei, nu cumva să o buşească. Bine, ştiu şi eu că nu e o coincidenţă că l-au arestat după ce de la plângerea lui a plecat toata tevatura cu popoviciu. Dar totuşi, ne baga şi pe noi cineva în seamă? Sau am protestat ca nici măcar ambramburica să nu afle?

miercuri, 1 aprilie 2009

CA COdrea

Am şi eu o curiozitate. Câte clase are omul acesta? Pentru că judecând după accentul semi-nearticulat şi media de "da' ce mă, ce?" pe minut, nu îi dau multe.

luni, 30 martie 2009

Justiţia stă la semafor

Fugind eu azi între solar şi seminar, în staţia de tramvai din Piaţa Libertăţii venea agale pe şine un BMW X5. Mai nou X5-urile merg pe şine. Iar şoferul, evident un cocalar cu ochelari de soare. Îmi pare rău că nu am apucat să văd numărul, să îl fac puţin de râs pe idiotul de bani gata , măcar printre colegii mei ce îmi citesc blogul. Partea interesantă e că la semaforul pentru pietoni de lângă frizerie stătea un ofiţer de poliţie. Lângă el, alţi doi domni mai în vârstă, care îl întreabă de ce nu a reacţionat. Nu am prea auzit ce le-a putut îndruga. Poate era într-o misiune mai serioasă. Sau, băi fraiereştenilor, nu vedeţi că stau la semafor că îi roşu şi deci tre' să aştept?

vineri, 27 martie 2009

A fost o vremea când eram tot timpul fericiţi. Episodul 3: miha, reprezentanta bambuistelor de ieri

Asistăm de câteva săptpămâni la o cădere mişto de faţă&mască. miha, ştiam eu că eşti o "şteoarfă", în sfârşit ţi-ai dat arama pe faţă. Nu am de gând să intru în amănuntele penibilităţilor de gen "colegii de trust care nu sunt sclavii mei", recuperarea timpului pierdut fără orgasme din tinereţe când umbla cu boşorogi ( vezi Dan Chişu ), istericalele de femeie încă NF. Altul este aspectul care mă zgârie pe ochi. Femeia asta penibilă declară că prin atitudinea ei de mahalagioaică izmenită de alţi bărbaţi vrea să apare drepturile soţiilor de miliardari. Săracele de ele, care ca şi ea rabdă să stea sub vreun burtos nemanierat, mafiot, doar pentru bani. Vai, cum sunt ele înşelate. Dar vai, dar cum îşi merită soartă. După ce o izmenit-o mai bine decât spera ea înainte să scape de numele de fată, care, să zicem aşa, nu era radio friendly, miha îl face de cacao pe Elan. Declară că nu are casă. Pai măi moldoveanco ce faci ruşine Moldovei prin urâţenia ta operată, nu ţi-e ruşine să spui că nu ai bani? Nu îţi crapă obrazul să declari cu nonşalanţă că nu ai cum să îţi creşti copilul când sunt atâtea mame în România ce nici nu visează la averea ta? Tu, marea feministă. N-ai decât să reprezinţi în continuare curvele ce se mărită pentru bani cu toate jegurile de afacerişti. Poate te recunosc de şefă când ajungeţi în Iad.

Pontul de pe stradă

Treceam prin centru acum , o oră, adică vineri pe la 11.30 şi din sensul opus trece un bărbat, vorbind foarte tare la telefon: "Da, dar trebuie să preia şi Prosportu. O să fie mare de tot. Ai să vezi ce scandal o să fie." Despre ce să fi fost vorbă? Nu ne rămâne decât să urmărim presa sportivă. Păcat că nu eram în spatele lui, că altfel îl urmăream să ascult ce vorbea :).

luni, 23 martie 2009

Kids, what have we learned never ever?

Cu dedicaţie de la mine, fără număr, pentru unii colegi din grupa 4.
Salutul. Cea mai elementară formă de manifestare a faptului că omul e o fiinţă socială. Nu pot să înghit persoanele care nu saluta, sau, mai rău, se fac că nu te văd pe stradă. CE DRACU E AŞA GREU SĂ SALUŢI? Poate ar trebui să vă întoarceţi aici să mai învăţaţi, că aveţi lacune, dragi colegi:

Reclamă tâmpită

Am văzut-o pe site-ul Antenei 3. Ok, doar un spot stupid pro-contracepţie. A nu se înţelege că sunt împotriva contracepţiei, aş recomanda-o cu mare căldură persoanelor de vârsta mea ce nu au auzit din păcate de ea. Dar anteniştii noştri inteligenţi au crezut că pot face o ştire amuzantă din chestia asta. "Hahah, gândeşte-te mai bine şi foloseşte prezervativul. Copiii pot fi drăgălaşi, dar pot cauza o grămadă de probleme." Ok, deci asta nu e un motiv bun să nu faci copii. Nu ştiu ce a fost în minte ştiriştilor. Bine, de fapt ştiu, azi nu l-au prins pe Băsescu cu nimic şi nici nu ne pot povesti iar cum schimbă Chivu şi Adelina scutece. Ştirea e mai mult decât lame, pentru că videoclipul e făcut foarte forţat. Dacă vreţi să încurajaţi contracepţia găsiţi motive inteligente, nu copii poznaşi. Sugestii? Mame ce vin cu pruncul la examen că nu au avut cu cine să îl lase ( am auzit de un caz la Politehnică), copil ce îi spune bunicii "mama" şi îşi vede părinţii doar la sfârşitul săptămânii, bebeluşi cu mame prin alte ţări ce au uitat de ei şi umblă după dragoste ,copii abandonaţi, aruncaţi în WC ca la Medicină unde studenta cretină ce a făcut aşa ceva nu a primit nicio sancţiune, cupluri căsătorite prea devreme din cauza că s-au înmulţit prea repede şi care, stupoare, constată după că nu se înţeleg, abandon şcolar. Uite aici motive. E chiar aşa greu să nu îţi faci ştirile de pe youtube?

vineri, 20 martie 2009

Making moneyz :D

Te-ai gândit vreodată cum poţi să economiseşti banii pe care îi cheltuieşti pe cartele de reîncarcare şi să vorbeşti gârlă la telefon? Simplu. Urmează programul pitzi-credit în câţiva paşi simpli:
1. Se face un cont pe hi5.
2. Se pun poze de piţi, nu e necesar să fie cu voi, deci pot şi băieţii. Numărul pozelor trebuie să fie suficient doar pentru a atrage curiozitatea fraierilor.
3. Se iau cartele cu număr dintoate reţele de telefonie mobilă. Mai multe cartele, mai multe şanse de câştig!
4. Se pune status pe hi5 : "Aştept mesaj cu un cod de reîncarcare în schimbul id-ului meu sau al numărului de telefon". După caz, insinuările de prostituţie pot fi mult mai evidente şi siropoase.
Şi aşteptarea.
Şi mă mai mir de ce vorbeşte lumea aşa mult la telefon. Păcat că sunt pe abonament, că poate încercam şi eu :)).
via pitzipoanca.org

marți, 17 martie 2009

A fost o vremea când eram tot timpul fericiţi. Episodul 2. De obicei, bărbaţii se ceartă pentru femei şi maşini

Spre deosebire de femei, care se ceartă pentru băieţi şi bani. Prin 2004, când Dreapta o venit la putere, Trăienel şi Călinel se înţelegeau foarte bine:

Totuşi, pritenia nu a durat. PD şi PNL au început să se saboteze reciproc. Şi aşa, au început să se urască. Gândiţi-vă că nu a fost vina Udrei! Plus că Băse nu dă semne că e amator de maşini, şi deci, nu a fost invidios pe maşinile lu' Tăriceanu. Politica asta, de neînţeles.

vineri, 13 martie 2009

A fost o vremea când eram tot timpul fericiţi. Episodul 1, Jenant. Penibil. Jenibil, adjudecat!

Ca o stranie coincidenţă, când încep serialul acesta, la Kiss Tv e melodia lui Blunt, "Simona". Zilele astea, în timp ce copypasteuiam ştiri la greu pentru seminarul de GPS, mi-a venit ideea asta de titlu şi, pe măsură ce timpul trecea, mi-au venit idei de câteva subiecte cărora li se potriveşte ca o mănuşă.
Azi, vineri 13, a avut loc dezbaterea pentru Parcul Copiilor. Adică o chestiune unde s-au spus nişte lucruri mai mult decât evidente în faţa nenorociţilor ce conduc sau au condus judeţul sau speră că îl vor conduce într-o zi. Pe lângă răfuielile personale împrumutate din comportamentul copiilor de la grădiniţă ale deştepţilor din Timiş, cea mai importantă problemă a fost faptul că tunelul e kitsch. Deci da, e naşpa şi trebe dărâmat. Nu cred că cineva s-a sinchisit să întrebe copiii ce între timp au crescut ce mişto era cu trenulţul. La vârsta aia nu ştiam ce era kitsch-ul. Dar parcă îmi amintesc că ştiam ce e nesimţirea. Apoi, toate proiectele de modernizare sunt mai mult decât derizorii din gura celor ce au vândut centrul istoric coloraţilor şi nu sunt în stare să modernizeze drumurile şi alte treburi dinastea neesenţiale.
Apoi, devine din ce în ce mai clar că parcul va fi vândut unor mari dezvoltatori imobiliari. Eu nu îmi pot explica astfel circul ăsta cretin. Din punctul meu de vedere, Parcul Copiilor e doar o frumoasă amintire. Sper din tot sufletul să fiu contrazisă într-o zi de realitate.
Când eram eu micuţă, mergeam acolo deobicei cu mama în week-enduri. Nu mai are rost să spun că mersul în Parcul Copiilor era o mare fericire pentru mine. E de menţionat însă că poate într-o zi o să mă plimb pe acolo cu copii mei şi o să le zic, uitaţi aici venea buni cu mami când era ca şi voi:
-Mami, da de ce mergeaţi la hotel?
- Nu, puiule, aici era un parc cu mulţi copaci, leagăne, unde te puteai plimba. Era frumos.
-Aaa. Şi erau şi acum tantile alea cu fustă scurtă şi blond spălăcit pe aici?
-Nu, nu. Tantile alea au apărut după ce s-a legalizat ceva ce nu are rost să vă explic acum, în urma campaniei de presă a antenei 1. Postul ală caca unde mami nu vă lasă să vă uitaţi. Ştiţi, mulţi nenea proşti le iubesc. Domnii aştia au şi bani. Ale lor sunt maşinile din faţă.