sâmbătă, 20 decembrie 2008

Kitschy-Crăciun

Merg în centru. Multă lumină, multe căsuţe, trenuleţul lui Moş Crăciun, scena de concerte. Ceva îmi spune că ceva nu e în regulă în toată povestea asta. E puţin prea mult. Prea multe beculeţe, prea multe cozi la magazine. Cât am vrut să le evit! Dar nu pot, bursa încă nu mi-a fost livrată. Aşa că în zilele următoare o să mă împing şi eu printre raioane. Din păcate, cizmele pe care le doream nu mai sunt în magazin, asta după ce acu vreo săptămână am constat acelaşi lucru despre geanta visată. Nu-i nimic, firmele respective au magazine şi în alte părţi din oraş, rămân cu speranţa. În centru, lumea se plimbă grăbită, aud un tip scuipând în spatele meu. Spiritul Crăciunului ! Trenuleţul turbat al lui Moş Crăciun e verde. Oare pentru că asta a fost dorinţa sponsorului sau pentru că cineva chiar a ştiut că î. CC ( nu-i dublu Christos, e Coca-Cola ) Moşul avea un costum verde ? Pe scena montată pentru a face publicitate recent lansatului TVR3, răsună melodia de la Titanic. Ok, unde am fost eu în ultimul mileniu nu ştiu, dar de când a devenit "My heart will go on" o melodie de Crăciun ? Pe lângă faptul că era play-back, nefiind vreo cântăreaţă pe scenă, nici nu era vocea lui Celine. Ciudat. Mă simt ca şi Kevin în New York. Da, vorbesc despre "Singur acasă 2". Nu, nu compar Timişoara cu NY, aţi vrea voi. E vorba de oraş, de ţară, de lume. Crăciunul a devenit o maimutăreală pe bani, un dresaj ca să cumpărăm mai mult. Când am ajuns acasă, deja umblau colindători. Poftim, e doar 20 decembrie. S-a dat deja startul la cerşit ! Pentru că din păcate acesta e motivul pentru care copii merg la colindat acum. Filmul despre care spuneam avea o morală foarte frumoasă, iar tanti cu porumbeii era un personaj-cheie. Din păcate, nici filmele cu Kevin nu se mai dau de Crăciun. Dar încă se mai dau cele cu Grinch. Pentru mine Grinch a ajuns o metaforă a omului lucid din zilele noastre. Toată ura lui pentru Crăciun mi se pare foarte tare. Pentru că a strâns ura celorlalţi, fiind cel mai singur. Pentru că i s-a refuzat să iubească. E bine că până la urmă chestiile verzi s-au prins că erau ipocriţi. Oare câţi oameni se mai gândesc ÎN PRINCIPAL că sărbătorim naşterea lui Hristos ? Oare câţi nu se ghiftuiesc până crapă ? Oare câţi îşi dau seama că nu e normal să te pregăteşti de două luni pentru o singură zi ? Şi nu mă refer la post, ci la decorarea oraşului şi goană după clienţi.

Niciun comentariu: