Se afișează postările cu eticheta bataie. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta bataie. Afișați toate postările

joi, 7 ianuarie 2010

Scrisoare deschisă către toţi idioţii care se bagă în viaţa mea. Nu aştept răspuns

Am tăcut până acum dar simt că răbufnesc, aşa că mă descarc pe această cale.
1. Am 21 de ani. Conform legilor acestei şi a oricărei ţări de pe acestă planetă, sunt majoră. Deci fac ce vreau şi orice tenativă de a mă obligă să fac ce vor alţii poate avea consecinţe penale pentru ei.
2. Mă îndrăgostesc de cine vreau, când vreau, pentru cât timp vreau.
3. Spre deosebire de alte fiinţe al căror nas e cocoţat undeva pe Muntele Olimp, eu nu agăţ băieţi pe hi5. În viaţa de zi cu zi întorc prea mulţi capul după mine ca să mai fie nevoie.
4. Nici eu, nici prietenele mele nu aşteptăm ca boşorogi chei şi cu burtă de 40 de ani să ne plătească sucurile în mall. Avem bani de un cico şi încă ceva mândrie pe undeva prin buzunar.
5. Mie nu îmi este ruşine că sunt pe jumătate moldoveancă.
6. Am maturitatea să accept posibilitatea ca orice relaţie să se încheie oricând. În general, viaţa a fost nedreaptă cu mine şi am învăţat că poanta sacrificiilor pe care într-o zi soarta ţi le va returna sub formă înzecită e doar o forma prin care autoritatea a reuşit să supună mereu masele proaste, în care nu mă încadrez. Aşa că, trăieşte clipa, mâine poate fi mai rău.
7. Contrar opiniei generale, soarta Universului nu depinde de virginitatea mea. Aşa că staţi liniştiţi şi uitaţi-vă şi la propriile vieţi, infecte de altfel, înainte de a vă uita în chiloţeii mei.
8. A privi returnarea banilor de la nuntă ca pe o compensaţie pentru faptul că fata tatii s-a îndrăgostit dovedeşte că "banca" ce emite monedă e o nulitate umană.
9. Eu am hotărât să merg în vacanţă la Iaşi, ideea iniţială a fost tot a mea, nu m-a rugat Radu. Ştiu că e dureros de acceptat pentru unii că nu sunt o păpuşă influenţabilă, dar, cu părere de rău, acceptaţi, eu sunt geniul malefic.
10. Nimeni nu are nevoie la propria nuntă de oameni care pe dinăuntru au doar răutate şi atât. Şerpi veninoşi sunt şi la petshop, şi măcar sunt mai frumos coloraţi.
11. Niciodată persoanele nemernice nu sunt indispesabile. Chiar e mult mai bine fără ele.
12. Nu sunt însărcinată (ştiu că acum citind vi se pare stupid, dar da, s-a găsit şi persoana destul de bătută în cap care să spună aşa ceva).
13. Când totuşi voi fi mama, dacă orice altă persoana din familia va îndrăzni să ridice mâna la copii mei, îi voi rupe capul. Şi orice părinte ce nu face asemenea, incluzându-i aici pe ai mei, scade enorm şi greu remediabil în ochii mei.
14. Certurile între rudele mele mă fac să cred că toate teoriile despre moştenirea genetică a intelectului sunt mari prostii. Eu nu pot fi rudă cu lumea din mahala şi nici cu cea încuiată şi plină de prejudecăţi.
15. Cum tot aveţi acolo câte o biserică la fiecare colţ de stradă, pentru că făţărnicia să fie la cote maxime, gândiţi-vă bine. Dumnezeu vă vede.
16. Jegul este în general o noţiune relativă. I-am analizat destul de bine pe băieţi, mai ales pe unul dintre ei, şi nu prezentau urme. Dacă e vorba de jeg moral, cred că atunci hoţul strigă nu hoţii, ci cinstiţii.
Sunt o persoană a acestui secol, inteligentă, cu o mare capacitate de a iubi, dar şi cu o mare capacitate de urî dacă este nevoie. Oamenii nu au învăţat nimic din "Romeo şi Julieta". E mult mai uşor să fii prost decât să gândeşti şi mult mai uşor să faci rău decât să faci bine. Sau chiar şi decât să stai deoparte. Ipocrizia nu mă va caracteriza niciodată. De aceea, zic direct: nu încercaţi să mă supuneţi. "O să se termine prost, că asta nu-i un film".

luni, 15 iunie 2009

Cât costă, cu adevărat, un bilet la finala Cupei

Biletele în Timişoara s-au epuizat în două ore, dar fără niciun anunţ oficial pe site-ul clubului. Am avut pe cineva la Târgu-Jiu, dar într-un timp şi mai scurt i s-au cumpărat biletele din faţă. N-am renunţat. Am atârnat o zi întreagă în oraş, rugându-ne de bişniţaru din faţă de la Bega şi cautând alţii prin oraş. Ne-am bazat că ne vor acosta ei pentru că mi-au luat un tricou violet şi Gabi avea fularul la el. Nu a fost aşa. Am mers totuşi la Târgu-Jiu. Când am aterizat acolo, am început să colindăm centrul. Îmi era frică să mă gândesc că nu o să găsim, deşi venisem şi pentru o întâlnire cu colegii, acum, la final de an universitar şi început de vacanţă. Am găsit. 60 Ron. Ocazia de a-ţi încuraja echipa, nepreţuită. Şi eu nici măcar nu sunt polistă. Am fost fericită. Până când a început meciul.
Să vă spun eu acum cât ne-au costat biletele, de fapt. Am făcut un drum cu autocarul, sperând că Poli va ridica trofeul deasupra capului. I-am mulţumit cerului că am găsit bilete la tribună şi nu m-am aflat în peluză. Îmi era si frică să plec de la stadion la un moment dat. Doar eu, Gabi şi Marian. Am căutat după meci o pizzerie, pentru că localnicul nostru nu îşi făcuse temele, deşi i le dădusem cu luni bune în urmă şi chiar ne asigurase că există localuri şi nu aveam nevoie de rezervare la autocar înapoi. Am stat aiurea prin Târgu-Jiu pentru că, surpriză, am constatat că nu aveam unde sa mergem. Am dormit într-un autocar luat la 4 dimineaţă. Mă rog, nu s-a putut spune că am dormit. Măcar cel de la Normandia nu avea ca cel de la Viitorul, cu care am venit, un fier sub scaune în care să ne zgâriem serios la picioare. Mai ales că eu mi-am luat pantaloni scurţi, pentru că nu prevăzusem, cu imaginaţia mea destul de bogată de altfel, că nu o să am unde sta peste noapte. Da, sunt mai răcită de când am plecat. Mi-a fost dat să aud o scuză extrem de inventivă şi tâmpită în acelaşi timp. Tot pentru noi venea, meciul era doar o cireaşă. Dar nu cea de pe tort, pentru că fără meci, noi nu mai eram aceiaşi amici cum eram la Timişoara. Şi mai ales, pentru că la sat nu era semnal, iar persoana interesată, deşi ştia că îi putem găsi bilet, nu ne-a mai căutat din puţinele locuri unde avea semnal. Deci, mulţumim Nicu şi Ludu. Din nou alături de noi, la bine şi la rău. Am văzut un joc lamentabil al echipei, un arbitraj suspect, o dezlănţuire a unui public ce nu mai poate aştepta veşnica promisiune a obiectivului următor. Iar acum, ajunsă acasă, văd declaraţiile penibile ale lui Lupescu şi Sandu. Aşa că le mulţumesc cu această ocazie tuturor celor ce au făcut ca fericirea mea din momentul în care m-am aşezat pe locul 14, rândul 3 din sectorul E al tribunei 2 s-a transformat într-un adânc dezgust. Fie că sunt mari oficiali, burtoşi din lojă, bişniţarii cocalari, gazde minunate, prieteni fără o viaţă, şoferi de autocar cu mâna lipită de claxon sau jucători de fotbal.
RUŞINE, RUŞINE, RUŞINE SĂ VĂ FIE.

sâmbătă, 9 mai 2009

Oare?

Ok, deci bătaie între ţigani şi români în Traian. Găsesc comentarii pe tion.ro. Ceva de genul: "Aş băga cuţitul în burta ţigăncilor însărcinate". Şi nu ţi-ar părea rău, chiar aşa un pic? Apoi, cereri de înscriere în noua dreaptă, cu menţiunea jenantă "sunt tânăr". Cumva noua dreaptă e un ONG de tineret unde contează vârstă? Grădiniţă cu program prelungit pentru oameni cu frustrări din copilărie? Sau e vreo listă de ANL-uri? Sau era vorba de vreun ratat care caută cu disperare o viaţă socială? Mă întreb dacă în Timişoara avem aşa de mulţi hitleri, dpdv al idelologiei, avem şi aşa de mulţi băieţi cu un singur testicul, ca şi nenea brunetu ce voia să fie toată lumea blondă? Pentru că un tânăr cu ceva "cojones" sigur nu doreşte să îşi pună tinereţea în slujba idealurilor pseudo-fanatico-religioase şi isterice ale celor de la noua dreaptă.

joi, 5 martie 2009

Fată, eşti proastă?

http://www.mediafax.ro/life-inedit/rihanna-si-chris-brown-s-au-casatorit.html?4728;4023158
Deci, ta-dam, după ce a bătut-o măr + muşcat-o ( nu înţeleg cum e posibil să ai pornirea asta, adică eu dacă mă enervez şi încep să car cuiva pumni, tot nu cred că mi-ar veni să muşsc ), Rihanna s-a hotărât să îl ierte pe Chris Brown. Deja şi pentru asta o consider o mare proastă. Menţionez că sunt o mare fană a muzicii ei. Dar, pe lângă asta, a mai acceptat să se şi căsătorească cu el. Acum. Ea 21 ( Vale, mersi pt rectificare ), el 19. EŞTI O MARE PROASTĂ ! Ca şi cum ai fi ultima femeie disperată, urâtă şi la 99 de ani şi nu vrei să mori nemăritată. Cum să te căsătoreşti cu cel care ţi-a aplicat o mama de bătaie acum vreo lună, mai ales că eşti încă tânără. Începe să sune a poveste din Arabia Saudită. Punem pariu, dacă e adevărat, că se lasă cu divorţ?
later edit: Tot Vale spune că ea e gravidă şi el de aceea a bătut-o.A sta dovedeşte că e şi mai prost, pentru că a lovit femeia însărcinată cu copilul lui, mai ales că în primele luni se poate pierde uşor sarcina din cauza asta. Nu merită să fie tată.