Mami

Cel mai frumos lucru care i se poate întâmpla unei femei este să devină mamă. Odată cu scandalul cu querida, pe lângă porcăriile pe care le face şi spune constant, am citit şi un articol despre vedete cu avorturi la activ. Cam asta e România în care trăim, în parte din cauza politicii demografice a lu ceaşcă, în parte din cauza prostiei de a nu depăşi, ca în multe alte domenii, 21 de ani de la Revoluţie. Am citit că foarte multe "dive", cum ar fi şi Oana Roman, au făcut avorturi. Cât de imbecilă trebuie să fii sa faci aşa ceva, când există prezervative, anticoncepţionale şi metode hormonale de toate felurile, plus metode de barieră? Cel mai mult mă şochează cum vin şi declară liniştit, şi ea si querida că au făcut avorturi. Până la urmă e o crimă, măcar ar trebui să aibă bunul-simţ să ascundă aşa ceva.

Şi mai interesant e cum se miră ele că două nu mai pot rămâna gravide, în condiţiile în care destul de multă lume ştie un avort la prima sarcină este de cele mai multe ori sinonim cu infertilitatea viitoare, în sensul că sarcinile nu vor putea fi păstrate. Cam ce poţi transmite adolescentelor din ziua de azi? Fetelor, nu vă protejaţi, că se rezolvă la medic. Nimeni nu vorbeşte despre riscurile, foarte numeroase ale avorturi, remuşcările ce pot apărea după. Nu sunt de acord că avem dreptul să avortăm, atât timp cât ne sunt puse la dispoziţie atât de multe metode anticoncepţionale. E o crimă ce nu poate fi justifictă în condiţiile în care avem atâtea alternative. Sigur, exceptând cazuri de violuri şi incest, unde chiar nu mi se pare indicat să păstrezi o sarcină.

E absolut greţos cum querida îşi etala aşa-zisa sarcină la TV. Nu mă preocupă prea mult dacă e adevărat sau minciună, dar ce femeie gravidă merge în cluburi, nu mănâncă şi faec scandalrui? Sau ce mamă e aia care se duce la Bamboo când are copil de câteva luni, recte monicaca columbeanu, care era mai preocupată de şoferul-papagal Ricky decât de propriul copil? Înţeleg, facem carieră, foarte bine. E chiar indicat să faci copii prea devreme, ca după aia să stai să depinzi de bărbat. La fel de adevărat e că poţi să aştepţi să faci un copil până îţi rezolzi problemele legate de studii, loc de muncă, venituri, relaţii. Mesajele transmise sunt că putem să avortăm ca nişte vaci nesimţite, că putem să ne plasăm copii la bone şi la bunici, iar noi să mergem să bem la Bamboo. Mi se pare corect.

Definiţii post-moderniste ale şmecheriei

Cred că toată lumea a văzut reclama la BCR. Dacă nu, un scurt rezumat: un nene spune că în tinereţe vroia să fie cântăreţ, să aibă o motocicletă, o soţie blondă şi să locuiască într-un bloc nou. Din imaginile reclamei îl vedem pe nenea că ţine ceva conferinţe cu grafice economice plictisitoare, se dă cu ceva maşină scumpă, are o nevastă roşcată foarte bussiness style şi stă într-o vilă. Non-sensul din final e că spune că datorită tuturor acestor lucruri, nu ar fi avut fetiţa, în mod hilar de paradoxal blondă. Ok, deci copy-writerii români sunt în mare parte dobitoci, ştiam asta deja.

Problema mea e altă. Din reclamă rezultă că toate visele omului respectiv erau de fapt nişte aspiraţii ale unui loser şi tot ceea ce are el acum e foarte cool. Nu reuşesc să înţeleg de unde şi până unde, chiar şi în toate filmele şi serialele americane, toată lumea lucrează în domeniu economic. Sau, cu foarte mici excepţii, face, desigur, PR. Şi cu şi mai mici excepţii, e vreo jurnalistă la o revistă de femei. Pur şi simplu alte meserii nu mai există? Adică de când e atât de cool să fii economist şi atât de lame să fii cântăreţ. De ce e grozav să renunţi la un vis doar pentru că ţi-ai dat seama că nu eşti în stare să lupţi pentru el şi mă-ta şi tac-tu te-au trimis la Ştiinţe Economice pentru că aşa se cuvine. Şi după aceea ne mai întrebăm de ce jumătate din studenţii de la Economie se uită ca boii la poarta nouă când ajung la facultate. Sau de ce un număr nepermis de mare dintre ei stau cu diploma în buzunar şi lucrează ca sale representative, adică pe româneşte, vânzatori.

Apoi, de ce motocicleta ar fi ceva pentru loseri, şi maşina ceva pentru învingători. Mie îmi plac maşinile şi îmi doresc cu ardoare una, dar sunt oameni care nu işi doresc asta. Vrem să ne dăm mari capitalişti, când de fapt am rămas nişte comunişti bazaţi pe ideea că toţi trebuie să fim la fel. De când a te maturiza înseamnă a renunţa la propriile vise şi a te încadra în turma manipulată de filme americane?

Partea cu nevasta. Aici propovăduim ideea stupidă că femeile se împart în două categorii. Alea bune de nevasta şi alea bune de amante. Nevasta trebuie să fie o femeie serioasă, de preferinţă plictisitoare şi uşor îmbătrânită temporar, cu o slujbă tot în domeniul economiei, personalitate 0 şi mai ales, frigidă (ca nu cumva să existe minimul risc ca masculul Alfa bussiness boy să fie înşelat). Cele bune de amante sunt în general mai sexi, nu neapărat blonde. Dar cuvântul nu a fost folosit întâmplător. Din ce ce ne învaţă tot filmele americane, în marea lor de clişee simpliste, blondele sunt bune la pat, au poftă de viaţă şi nu sunt well-behaved. În general mentalitatea asta e foarte păguboasă pentru bărbaţi. Nu, nevasta nu trebuie să fie aia cu care te poţi afişa la teatru, trebuie să fie aia care îţi ridică tensiunea. La fel şi pentru femei, soţul nu trebuie să fie băiatul adorabil cu penis mic pe care îl plac mama şi tata, ci omul care te scoate din minţi. Altfel, o mai devreme sau mai târziu apar frustrările şi iremediabila întrebare "Ce ar fi fost dacă?"

La chestiunea privitoare la locuinţă, nu cred că e necesar să stai într-o vilă pentru a fi fericit. Oricum, mereu o să aibă cineva o casă mai bengoasă decât a ta. Acum, dacă legislaţia din publicitatea românească ar permite-o şi aş fi o bancă concurentă, aş face un spot contra la rahatu asta românesc marca BCR. Cu un om ce îşi trăieşte viaţa, lyfe of a rockstar style. Îmi place să cred că ar prinde la un segment de tineri care nu sunt marcaţi de clişee comuniste şi boala de a fi toţi din aceeaşi matriţă. I just hate my country.