Politicienii nostri recurg la predecesorii lor morti pentru a convinge prostimea sa ii voteze. Si din cauza valorii simbolice, dar si pentru ca mortii, in mod convenabil, nu pot vorbi, comenta, riposta. Prima oara cand am auzit despre fantoma lui Coposu a fost cand eram foarte mica. Dar si atunci (io eram desteapta de mica) stiam ca Tapu, aka Constantinescu, mintea ca in biserica i s-a aratat spiritul taranistului. Romanii l-au votat si a fost cea mai nasoala guvernare dpdv economic.
Astazi, politicienii contemporani se folosesc din nou de numele lui Coposu. Care circa ar legitima alianta cu PSD. Trecand peste decenta de a nu invoca oameni morti cand e vorba de rahat, chiar cred ca cineva va crede o asemenea imensitate? In primul rand, PNTCD nu exista. Maniu, daca s-ar naste din nou, nu ar fi in PNTCD-ul de azi, care e doar o sleata ahtiata dupa ciolan, care mai supravietuieste aici pe la Timisoara.
Azi am fost mandra ca sunt din acest oras. PSD-istii si PNL-istii, cu micile si neinsemnatele partide care mai ciugulesc pe langa ele, au venit la Timisoara cu tupeu. Vorbesc despre Revolutie ca si cum vorbesc despre masini, bani. Uita ca atunci au murit oameni, care probabil ar fi considerat ca mai bine traiesc decat sa iasa in strada pentru un viitor politic de cacat. Da, cacat este cuvantul care defineste tot ce se intampla la guvernarea tarii, in Parlament si in justitie. Au venit si au crezut ca timisorenii sunt prosti si pot fi usor manipulati de ziua nationala. Ca o mica paranteza, comunismul poate fi mai usor asociat unei oligarhii, pentru ca nu tot ce era rau decidea cizmarul, mai era si o nomenclatura (vezi cartea Ferma animalelor). Asta ca precizare pentru colegii deontologi. Mesajul oamenilor a fost clar: Timisoara nu face parte din regiunile fomiste ale tarii, care voteaza PSD doar pentru ca, pe principii robinhoodiene, impart veniturile intre judete. Aici a inceput Revolutia si oamenii nu au uitat. Sunt sceptica in privinta rezultatului pe tara, probabil ca romanii imi vor arata din nou ca sunt dobitoci. Dar imi ramane satisfactia ca traiesc intr-un oras care nu isi lasa trecutul recent imbalsamat cu scuipinol.
Se afișează postările cu eticheta PNTCD. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta PNTCD. Afișați toate postările
marți, 1 decembrie 2009
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
