Afişul

În drum spre locul unde am făcut azi practică, pe Take Ionescu, am văzut un afiş asupra căruia încă mai am dubii dacă e autentic. Bine, probabil e, că doar era pe panou şi nu cred că cineva ar permite ca alţii să îl facă de rahat într-un asemenea mod. Da, întotdeauna şi fără excepţie, cel mai de cacao ne facem doar singuri, ceilalţi, indiferent de cât ne-ar urî, nu ne pot egala. Pentru că era extrem de dimineaţă şi extrem de frig nu am fost în stare să îi procesez numele :d. Anywayz, era numele lui alături de nişte specificaţii ESENŢIALE : român, heterosexual, ortodox. Sper că nu am uitat ceva. Aham, deci român. NU UNGUR adică. Şi nici ţigan, THE HORROR, adică cum. Şi nici negru, că românii fac parte din popoarele caucaziene. No, asta cu heterosexual e cea mai tare. Nu am mai văzut orientarea sexuală specificată pe afişe electorale la noi. Felicitări pentru inventivitate. Zero pentru indicele testului IQ ce ar permite aşa ceva. Desigur, ortodox, nu nenorocit de ungur reformat sau vreun evreu nenorocit cămătar neam cu cei care sunt acuzaţi că trag de sforile crizei mondiale sprijinind cauza liderului mondial al saloanelor de bronzat Obama. Sincer, cât de imbecil să fii, să ai un asemenea afiş. Nu tu promisiuni, nu tu capacităţi reale şi mai ales inventate, nu tu trecut de fost şi actual rector, orice. Unde sunt promisiunile pentru oameni proşti, dar proşti cu limită. Cu ce te va ajuta faptul că eşti român, ortodox şi heterosexual să fii un bun parlamentar? Alegătorii sunt naivi, fraieri, dar totuşi, nu e cam aberant? Of, of, idei ce nu au triumfat niciodată de-a lungul istoriei. Poate şi pentru că Hitler+Mussolini nu era = LOVE.